STUDIU DE IMPACT
C U P R I N S
|
Introducere |
... 2 |
|
1. Descrierea proiectului |
... 3 |
|
1.1. Situaţia existentă |
... 4 |
|
|
|
|
Caracterizare generală |
... 5 |
|
Geologie |
…5 |
|
Geomorfologie |
...5 |
|
|
|
|
Climatologie |
…5 |
|
|
|
|
Condiţii de vegetaţie |
…7 |
|
1.2. Incadrare regională |
... 8 |
|
Amplasamentul şi adresa |
... 8 |
|
Accesul |
... 8 |
|
Cadrul socio-economic |
... 8 |
|
1.3. Situaţia proiectată |
... 9 |
|
Descrierea activităţilor propuse |
... 9 |
|
1.4. Durata etapei de funcţionare al obiectivului |
... 15 |
|
Concluzii cu privire la impactul direct al punerii în operă de infrastructură |
... 15 |
|
2. Procese tehnologice |
... 15 |
|
2.1. Activităţi de dezafectare |
... 15 |
|
3. Deşeuri |
... 16 |
|
4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de refacere ale acestora |
... 16 |
|
4.1. Apa |
... 17 |
|
Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului |
... 17 |
|
Alimentarea cu apă |
... 18 |
|
4.2. Aerul |
... 18 |
|
4.3. Solul |
... 18 |
|
4.4. Geologia şi subsolul |
... 19 |
|
4.5. Biodiversitatea |
... 19 |
|
4.6. Peisajul |
... 22 |
|
4.7. Mediul social şi economic |
... 22 |
|
5. Analiza alternativelor |
... 23 |
|
5.1. Desrierea alternativelor |
... 23 |
|
5.2. Analiza mărimii impactului |
... 23 |
|
6. Monitorizarea |
... 28 |
|
7. Situaţii de risc |
... 29 |
|
7.1. Evaluarea situaţiilor de risc |
... 29 |
|
|
|
|
Bibliografie |
…31 |
INTRODUCERE
Scopul prezentei documentaţii este de a identifica, evalua şi prezenta impactul poteţial al investiţiei de amenajare a unei crescătorii de cerb lopătar în perimetrul administrativ al comunei Turia, judeţul Covasna de către S.C.IMPORT EXPORT LANGYEL S.R.L. cu sediul în Sfantu Gheorghe.
Prezentul Studiu a fost elaborat în conformitate cu prevederile H.G. 918/2002, a O.M. 863/2002 şi ţinând seama de legislaţia specifică naţională în vigoare, mai cu seamă de prevederile şi principiile Legii Mediului 137/1995 republicată, precum şi de normele şi regulamentele europene în domeniu.
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidenţierea efectelor negative, dar şi a celor pozitive, ca urmare a unei activităţi proiectate sau a uneia în desfăşurare (în cazul proiectelor de dezvoltare sau modernizare a capacităţilor existente) asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negativ al activităţii preconizate.
Perimetrul avut în vedere urmează a fi supus unor lucrări de amenajare în vederea organizării unei crescătorii de cerb lopătar axat pe promovarea exemplarelor plus şi comercializarea lor ulterioară în stare vie.
Valorificarea integrală şi superioară a tuturor resurselor oferite de ecosistemele naturale, agricole şi forestiere constituie, în condiţiile alinierii României la cerinţele economiei de piaţă, o preocupare de primă importanţă.
Pe această linie sunt de o importantă relevantă rezultatele obţinute de pe urma activităţii cinegetice. Diversificarea şi intensivizarea acestei ramuri a silviculturii, obligă gestionarul să gasească căile gospodăririi durabile a activităţii, concretizate în principal în optimizarea efectivelor de vânat pe fondurile de vânătoare, conservarea genofondului valoros, concomitent cu asigurarea condiţiilor de hrănire, adapost si linişte corespunzătoare.
Efectele negative generate de explozia demografică din ultima perioadă şi influenţa tot mai puternică a factorului antropic asupra fondului cinegetic, necesită găsirea unor noi soluţii cu privire creşterea şi ocrotirea vânatului.
Infiinţarea crescătoriilor de vânat ca alternativă de gospodărire şi gestionare intensivă a vânatului conduce la o creştere rapidă dar controlată a efectivelor la speciile de interes; vânatul astfel produs este valorificabil prin comercializare în vederea repopulărilor sau a abatorizării.
Producerea unor exemplare “plus” în cadrul crescătoriilor de vânat asigură un spor al calităţii trofeelor, al calităţii indivizilor in general, o creştere a eficenţei economice a activităţii de vânătoare, cât si o bună protecţie genofondului ?din liber?.
Prezentul proiect se referă la proprietetea privată situată in perimetrul administrativ al comunei Turia, jud Covasna, inscrisa in Cartea funciara cu nr.23426, 24435, 24472, 24577, 24578, în suprafaţă totală de 840.597 m.p. (amintită în continuare în prezenta documentaţie ca 84,1ha)
Proprietarul terenului este S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL S.R.L., titular de proiect, care doreşte să îl utilizeze în scopul înfiinţării unei crescătorii de vânat, mai precis cerb lopătar (Dama dama L.)
Suprafaţa este situată pe fondul de vânătoare 17 Turia, gestionat de AVPS Catrusa.
Prezentul studiu a fost solicitat de S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL SRLîn vederea obţinerii acordului de mediu şi a autorizaţiei pentru înfiinţare şi funcţionare de la autoritatea publică centrală care raspunde de silvicultură (respectiv Ministerului Mediului si Padurilor) în conformitate cu prevederile ordinului 135 / 2010 al MMP şi Ordonanţei nr 81 / 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare.
In cadrul prezentului studiu au fost implementate rezultatele practicii si cercetarii ştiintifice desfăsurate de cercetători români si straini. A fost valorificat de asemenea un bogat material informativ zonal.
Prin modificarile care se produc ?in situ? prin amenajarea crescătoriei „LENGYEL” , prezentul studiu de impact îşi propune o evaluare globală a impactului asupra mediului generat de realizarea obiectivului.
Documentaţia de fundamentare a înfiinţării si funcţionării acestei crescătorii de vânat prevede măsurile şi procedurile de urmat pentru evitarea sau diminuarea posibilelor modificări, în sens negativ, în ecosistemul forestier iniţial.
1. Descrierea proiectului
Solicitările în ceea ce priveşte carnea de vânat pentru consum zona centrală a României au condus la necesitatea adoptării unei soluţii care să permită pe de o parte posibilitatea de onorare a acestor solicitări, iar pe de altă parte conservarea genofondului din liber.
În această idee S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL a optat pentru utilizarea terenului obţinut prin contract de arendă la înfiinţarea unei crescătorii de cerb lopătar destinat abatorizării.
Activitatea de constituire a crescătoriei presupune parcurgerea în timp şi spaţiu a următoarelor etape:
- consultanţă;
- proiectare (planificare);
- aprobări şi avize;
- execuţie (construirea propriu-zisă a împrejmuirilor, gardurilor, porţilor prevăzute în proiect, inclusiv a amenajărilor prevăzute de tehnologie şi necesare vânatului (hrănitori, sărării, scăldători, adăpători, observatoare, fântâni, ogoare de hrană, etc.).
- funcţionarea crescătoriei conform tehnologiei specifice, în concordanţă cu prevederile legale.
1.1. Situaţia existentă
Prezentul proiect se referă la proprietetea privată situată in perimetrul administrativ al comunei Turia, jud Covasna, inscrisa in Cartea funciara cu nr.23426, 24435, 24472, 24577, 24578, în suprafaţă totală de 840.597 m.p. (amintită în continuare în prezenta documentaţie ca 84,1ha)
Proprietarul terenului este S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL S.R.L., titular de proiect, care doreşte să îl utilizeze în scopul înfiinţării unei crescătorii de vânat, mai precis cerb lopătar (Dama dama L.)
Suprafaţa este situată pe fondul de vânătoare 17 Turia, gestionat de AVPS Catrusa.
Crescătoria de vanat „Lengyel” va fi amplasată pe teren extravilan.
Înfiinţarea crescătoriei prezintă o serie de avantaje dintre care cele mai importante sunt:
- sporirea per total a efectivelor de cerb lopătar la nivelul judeţului Covasna;
- acoperirea parţială a solicitărilor pieţei în ceea ce priveşte carnea de vânat;
- avantaje de ordin social concretizate prin înfiinţarea unor noi locuri de muncă într-o zonă cu posibilităţi limitate din acest punct de vedere.
Caracterizare generală
Geologia - litologie
Teritoriul este format în totalitate pe flisuri. În domeniul de sedimentare al acestora s-au format gresii şi conglomerate. Fundamentul şistos este alcătuit dintr-o alternanţă ritmică de gresii marnoase cu marne şi rareori argile. Acestea se află într-o stare de alterare mai mult sau mai puţin avansata datorită cantităţilor de argilă existente pe fragmentele de rocă.
Geomorfologia
Zona este situată din punct de vedere geografic în Ţinutul Carpaţilor Orientali, subţinutul munţilor flişului-grupa districtelor de munţi cu înălţimi mici din zona flişului cretacic intern. Acesta este caracterizat prin pante domoale şi repezi, precum şi culmi domoale, larg vălurate pe alocuri. Unitatea predominantă este versantul, cu o configuraţie cel mai ades ondulată, uneori şi plană, mai puţin frământată.
Altitudinea variază între 650 şi 1000 m.
Pantele dominante se situează între 16 şi 30 grade.
Pe categorii de expoziţie, situaţia este următoarea:
- versanţi cu expoziţie însorită: 19%
- versanţi cu expoziţie parţial însorită: 24%
- versanţi cu expoziţie umbrită: 57%
Factorii geomorfologici prezenti au influenţă pozitivă asupra topoclimatului şi implicit asupra ecosistemelor forestiere.
Hidrologie
Suprafaţa în discuţie este situată în albia majoră a pâraielor Turia si Ica.
În interiorul suprafeţei crescătoriei se găseşte pârâul cu debit permanent Jeges, care asigură necesarul crescătoriei.
Climatologie
Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonal, prin poziţia sa geografică, în clima temperată, iar regional întruneşte caracteristicile climatului continental moderat, subţinutul climei de dealuri şi munţi joşi, care înglobează înălţimi ale versanţilor intre 620 – 1250 m.
Pe fondul climatului zonal, sub influenţa reliefului local, se diferenţiază topoclimate caracteristice atât pe verticală cât şi pe orizontală în funcţie de orientarea versanţilor.
După Köppen, teritoriul se încadrează în regiunea climatică D.f.b.x, caracterizată prin ierni moderate, primăveri timpurii şi bogate în precipitaţii, veri calde mai puţin umede şi toamne lungi, uneori secetoase
Climatul staţional local, determinat de cel general este modificat în funcţie de altitudine, forme de relief, expoziţie, vegetaţie, etc.
Astfel, se distinge o variaţie mare de climate locale de versanţi însoriţi, semiînsoriţi, semiumbriţi şi umbriţi, climate de culmi şi platouri slab înclinate, funduri de văi, etc.
În subcapitolele următoare sunt prezentate datele climatice determinate şi localizate în raport cu amplasarea geografică a teritoriului, după “Atlasul climatologic al României”.
Regimul termic
Temperatura medie anuală este de cca. 7,6 grade C.
Valorile medii ale temperaturii aerului în cursul anului (cu maxim de 18,0oC în luna iulie şi minima de –4,7oC în luna ianuarie) şi amplitudinea anuală a temperaturii (22,7oC) imprimă teritoriului luat în studiu caracterul unui climat continental.
Temperatura medie a anotimpului rece este de –3,1oC, a celui cald de 17,3oC şi a perioadei de vegetaţie de 14,5oC.
Data trecerii temperaturii medii zilnice prin 0oC care marchează momentul instalării fenomenelor de îngheţ (toamna) şi de începere a dispariţiei lui (primăvara) se realizează la începutul lunii octombrie şi la sfârşitul lunii aprilie.
Numărul mediu al zilelor fara îngheţ este de 158 în raport cu altitudinea şi orientarea versanţilor.
Durata perioadei de vegetaţie este de cca.166 zile.
Regimul pluviometric
Regimul pluviometric se caracterizează printr-un total anual de 584,1mm.
Repartiţia precipitaţiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantităţi cad în lunile mai, iunie, iar cele mai puţine în ianuarie, februarie.
Anotimpul cel mai uscat este iarna (72,6 mm) iar cel mai ploios vara (262,2 mm).
În timpul perioadei de vegetaţie, cantitatea de precipitaţii este de 420,1 mm.
În teritoriul studiat cad adesea ploi cu caracter torenţial sub formă de averse însoţite de descărcări electrice.
Precipitaţiile sub formă de zăpadă au un importat rol ecologic prin intermediul stratului de zăpadă ce are un rol protector (termoizolator) pentru sol şi vegetaţie.
Regimul eolian
Direcţia dominantă a circulaţiei generale a aerului este cea nord - vestică şi vestică; Viteza medie este de 2 – 3 m/s. În ansamblul lor, vânturile din regiune nu stânjenesc dezvoltarea vegetaţiei forestiere.
Indicatorii sintetici ai datelor climatice
Valoarea indicelui de ariditate de Martonne pe anotimpuri este:
- iarna : 42,1;
- primavara: 30,4;
- vara: 38,4;
- toamna: 24,6;
- perioada de vegetaţie: 34,3.
Condiţii de vegetaţie
Pe suprafaţa crescătoriei, vegetatia este repartizată relativ echilibrat între suprafaţa acoperita cu vegetaţie lemnoasa, cea acoperita cu paşune naturală, bine intreţinută, şi cea pregătită pentru cultivarea cu lucernă destinată furajării animalelor. Suprafeţele cu lucernă vor fi oferite alternativ spre consum, ca aceasta sa aibă posibilitatea de a se regenera.
Vegetaţia lemnoasă este formată din pădure. Tipurile predominante sunt „Faget cu Carex pilosa” – 30,1%, „Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull” – 23,6% şi „Gorunet cu floră de mull” – 22,2%.
Caracterizarea vegetatiei forestiere din cadrul complexului este redată în tabelul 1:
Tabelul 1
|
Nr. crt. |
Nr. cadastral |
Supr. totală (ha) |
Supraf inclusă (ha) |
Categoria de folosinţa |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
|
1. |
23.426 |
11.300 |
11.300 |
Paşune |
|
2. |
24.435 |
265.950 |
265.950 |
Padure |
|
3. |
24.472 |
29.962 |
29.962 |
Faneaţă |
|
4. |
24.577 |
522.085 |
522.085 |
Pădure |
|
5. |
24.578 |
11.300 |
11.300 |
Fâneaţă |
|
Total |
840.597 |
840.597 |
|
|
1.2. Încadrare regională
Amplasamentul obiectivului si adresa :
Prezentul proiect se referă la proprietetea privată situată in perimetrul administrativ al comunei Turia, jud Covasna, inscrisa in Cartea funciara cu nr.23426, 24435, 24472, 24577, 24578, în suprafaţă totală de 840.597 m.p. (amintită în continuare în prezenta documentaţie ca 84,1ha)
Accesul
Accesul se face pe DN 7 Tg, Secuiesc - Tusnad, la ieşire din localitatea Turia, pe DF limitrof Vaii Jeges cu o lungime de 7 km pana la amplasament. Pana la amplasament exista o singura cale de acces.
Cea mai apropiată localitate este Turia, la 7 km de crescătorie, iar cel mai apropiat oraş este Tg Secuiesc, la 20 km distanţă.
Accesul în interior se va face printr-o poartă cu două aripi, având lăţimea totală de 4 m. care vor fi confecţionate din oţel zincat şi vopsit.
Cadrul social-economic:
În perimetrul crescătoriei nu se găsesc alte suprafeţe care sa facă obiectul retrocedării către foştii proprietari conform legii nr. 247/2005, nu se găsesc suprafeţe în litigiu sau concesionate pe durată limitată. Întreaga suprafaţă este proprietate privată. Înfiinţarea şi funcţionarea crescătoriei va conduce în timp la efecte pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea zonei prin crearea de noi locuri de muncă, precum şi din punct de vedere turistic şi recreativ.
1.3 Situaţia proiectată
Înainte de a se prezente elementele constitutive ale crescătoriei, trebuie arătat că spaţiul ales corespunde din toate punctele de vedere creşterii şi întreţinerii nucleului de cerb lopătar.
Căile de acces sunt bine reprezentate şi judicios distribuite până la şi în interiorul crescătoriei, astfel că accesul pentru pază, întreţinere a construcţiilor, asigurarea necesarului de hrană, etc este facil şi eficient.
Suprafaţa totală împrejmuită de 84,1ha este divizată într-un compartiment destinat întreţinerii animalelor cu suprafaţa de 82,0 ha şi un compartiment de carantină cu suprafaţa de 2,1 ha amplasat la intrarea în complex. Acesta va servi la stocarea animalelor proaspăt achiziţionate înainte la eliberarea în crescătorie, respective la stocarea celor pregătite pentru comercializare.
Manipularea animalelor în cadrul crescătoriei se face prin intermediul porţilor de acces între compartimente. De asemenea, se va construi o capcană de prindere şi manipulare.
Împrejmuirea
Lungimea totală a împrejmuirilor interioare este de 6800 ml.
Împrejmuirea se realizeaza din plasa de sârmă specială pentru vânat, montată pe stâlpi din lemn înfipţi în sol prin presare, fără a se utiliza ciment. Înălţimea totală a împrejmuirii este de 2,0 m.
Descrierea activităţilor propuse
Principiul general de funcţionare al crescătoriei este următorul: se stabileşte nivelul efectivului de reproducători, în funcţie de suprafaţa totală a împrejmuirii, se realizează sporul natural anual care ulterior se valorifică integral.
În cazul de faţă, stocul de reproducători este de cca 60 ex la care se adaugă 5 - 6 juvenili şi subadulţi.
Sporul natural la lopătarul de crescătorie este apreciat la nivelul de 90 - 95% din efectivul de femele mai bătrâne de 2 ani, spor care se valorifică pentru consumul propriu al proprietarului, ori prin comercializare în stare vie.
În situaţia în care se observă o degradare a stării vegetaţiei din interior, se va proceda la compartimentarea temporară cu fir electric repelent şi utilizarea rotaţională a fiecărui compartiment creat. Densitatea foarte mică a animalelor însă, nu este de natură să producă pagube asupra vegetaţiei existente.
Capturarea în vederea comercializării ori manipularii curente se face prin intermediul unei capcane tip « melc » în care animalele sunt conduse treptat din spatiu larg intr-un tunel de transfer, iar apoi la lăzile de transport.
Producţia crescătoriei este reprezentată de întregul spor natural care, după atingerea capacităţii totale de producţie este absolut obligatoriu să fie comercializat în totalitate pentru a nu se produce suprapopularea spaţiului utilizat.
Dat find faptul că scopul crescătoriei nu este cel de recoltare prin vânătoare, deci nu interesează trofeele mari, ciclul de producţie se reduce de la 9 ani (cât este considerat optim pentru lopătarul din complexurile de vânătoare) la 7 ani. În momentul în care reproducătorii ajung la această vârstă, ei var fi înlocuiţi cu tineret. Pentru a se perpetua un stoc de reproducători într-o structură a claselor de vârstă cât mai echilibrată, este indicat ca la achiziţia iniţială a acestuia, structura să fie apropiată de următorul model :
- 1 mascul de 4 ani ; 1 mascul de 5 ani ;
- 2 femele de 1 ani ; 2 femele de 2 ani ; 2 femele de 3 ani ; 1 femela de 4 ani, 1 femela de 5 ani .
De asemenea, este recomandat ca efectivul de reproducători achiziţionat să fie suficient de numeros şi cu provenienţe diferite a exemplarelor pentru a constitui cât mai curând stocul complet de reproducători, dar şi pentru a avea o variabilitatea genetică suficient de mare în scopul prevenirii fenomenului de consangvinizare. Periodic, la câţiva ani se va proceda la împrospătarea de sânge.
Densităţi de creştere, efective, producţia anuală, clase de sex şi vârstă
Densitatea de creştere practicată urmăreşte modelul extensiv de lucru, ea nedepăşind, atunci când efectivul este maxim, înainte de valorificarea sporului natural, 1 ex / ha teren. Comparativ, capacitatea maximă de creştere intensivă conform modelului neozeelandez este de 25 ex / ha).
Sex ratio practicat va fi de 1:1.
Producţia anuală scontată după atingerea efectivului dorit de reproducători este de 30 ex lopătar.
Selecţia reproducătorilor se face la masculi pe baza calităţii trofeelor şi a dimensiunilor corporale, iar la femele criteriile sunt greutatea corporală şi calitatea viţeilor ; vor fi preferate ciutele care fată doi viţei cu condiţia ca aceştia să fie perfect viabili şi cu dimensiuni corporale mari.
Deşi scopul principal al acestei crescătorii nu este producerea unui număr mare de viţei care să fie comercializaţi ulterior, prezentăm modul de lucru pe care proprietarul il va practica pentru menţinerea unui nucleu de înaltă calitate.
Amenajări interioare
Pentru a se preveni degradarea covorului vegetal şi formarea noroiului in punctele de hrănire, vor fi utilizate hrănitori mobile cărora le va fi schimbata periodic pozitia.
Amenajarile interioare constau in:
- 1 buc. depozit de fan / crescătorie;
- 1 buc. magazie de furaje;
- 6 buc. iesle mobile în care se administreaza fân;
- 12 buc. hranitoare tip troaca pentru administrarea furajului concentrat şi porumbului boabe ;
- 1 buc capcană de prindere;
- 6 buc. sararii (câte doua în fiecare compartiment mare şi una în compartimentul de carantină);
- 2 buc. adăpătoare.
Tehnologia hrănirii
Hrana administrată
Raţiile şi sortimentele de hrană administrată sunt redate în tabelele 2 şi 3.
Viţeii până la cca 3 luni sunt alăptaţi de ciute.
Hrănirea viţeilor de 4 -12 luni
Tabelul 2
|
Sortiment |
Perioada |
Cantitate/zi/ex (kg) |
Cantitate/an/ex. (kg) |
|
Concentrat |
15.09.-31.12. |
0,5 |
60 |
|
Lucernă |
01.11.-31.03. |
0,5 |
75 |
|
Porumb boabe |
01.11.-31.03. |
0,3 |
45 |
|
Varză |
01.11.-31.12. |
0,5 |
30 |
|
Sare |
Tot anul |
|
1 |
Concentratul are următoarea compoziţie:
- spărtură de porumb 43%
- tărâţe de grâu 14%
- fidea uscată de sfeclă de zahăr 10%
- soia boabe 15%
- seminţe de floarea soarelui 15%
- fosfat dicalcic 1,5%
- premix pentru viţei 1,5%
Hrănirea exemplarelor adulte
Tabelul 3
|
Sortiment |
Perioada |
Cantitate/zi/ex (kg) |
Cantitate/an/ex. (kg) |
|
Porumb ştiulete |
01.11.-28.02 |
0,5 |
60 |
|
Ovăz |
01.11.-28.02 |
0,3 |
36 |
|
Fân de lucernă |
01.11.-15.03 |
0,8 |
84 |
|
Sfeclă |
01.09.-30.11. |
0,5 |
45 |
|
Porumb verde siloz |
01.12.-31.03 |
1,0 |
120 |
|
Sare |
Tot anul |
|
2 |
Hrana naturală
Locatia in studiu reprezentand pădure ce alternează cu faneata naturala si cultivată care alternează, ofera conditii bune de hrana pe perioada de vegetatie.
Arbuştii din vegetaţia spontană existenţi în număr mare pe această suprafaţă contribuie cu un supliment variat de fructe si lujeri pentru vanat.
Pe lângă fâneaţa naturală, va fi amenajată o lucernişte împrejmuită care va fi utilizată astfel : prima producţie va fi cosită, a doua va fi lăsată pentru păscutul liber, iar a treia producţie, dacă se mai formează va fi din nou cosită pentru iarnă.
Cu toate acestea ea trebuie obligatoriu suplimentată cu hrana administrată în cantităţile si perioadele amintite mai sus.
Densităţi de creştere, efective, clase de sex şi vârstă, ciclu şi capacitate de producţie
Densitatea de creştere practicată urmăreşte modelul extensiv de lucru, ea nedepăşind, atunci când efectivul este maxim, înainte de valorificarea sporului natural, 1 ex / ha teren. Comparativ, capacitatea maximă de creştere intensivă conform modelului neozeelandez este de 25 ex / ha).
Sex ratio practicat va fi de 1:1.
Producţia anuală scontată după atingerea efectivului dorit de reproducători este de 30 ex lopătar.
Selecţia reproducătorilor se face la masculi pe baza calităţii trofeelor şi a dimensiunilor corporale, iar la femele criteriile sunt greutatea corporală şi calitatea viţeilor ; vor fi preferate ciutele care fată doi viţei cu condiţia ca aceştia să fie perfect viabili şi cu dimensiuni corporale mari.
Selecţia reproducătorilor se face la masculi pe baza calităţii trofeelor şi a dimensiunilor corporale, iar la femele criteriile sunt greutatea corporală, numărul şi calitatea viţeilor ; vor fi preferate ciutele care fată doi viţei cu condiţia ca aceştia să fie perfect viabili şi cu dimensiuni corporale mari.
Dat find faptul că scopul crescătoriei nu este cel de recoltare prin vânătoare, deci nu interesează trofeele mari, ciclul de producţie se reduce de la 9 ani (cât este considerat optim pentru lopătarul din complexurile de vânătoare) la 7 ani.
În momentul în care reproducătorii ajung la această vârstă, ei var fi înlocuiţi cu tineret.
Boli, profilaxie
Controlul stării de sănătate a lopătarilor se face practic zilnic, prin observaţiile directe asupra exemplarelor la punctele de hrănire, pe itinerar, etc. Trebuiesc remarcate:
- orice modificare comportamentală a indivizilor izolaţi şi grupurilor de indivizi;
- prezenţa pieselor cu aspect slăbit ( spinare ascuţită, piept ascuţit, coaste ieşite în relief, abdomen supt, etc);
- prezenţa pieselor cu părul zbărlit, răvăşit, împâslit sau cu zone de păr lipsă;
La semnalarea oricărui asemenea indiciu, mai ales în condiţiile de densitate din crescătorie, trebuie apelat urgent la asistenţă de specialitate şi acţionat, după caz.
În spaţii împrejmuite, se constată o incidenţă foarte mare a bolilor parazitare, provocate în special de paraziţi cu localizare în intestin şi plămân, care pot duce la pierderi importante în special în rândul stocului existent. Măsurile care trebuiesc luate sunt:
- administrarea în hrană a antihelmiticelor, în cicluri de câte 3 zile;
- dezinfectarea punctelor de hrănire a zonelor limitrofe şi a punctelor cu concentrare mare de mistreţi.
Profilaxia sanitar – veterinară cuprinde următoarele măsuri:
- deparazitarea externă se face atât cu ocazia vaccinărilor cu insecticide aplicate direct cât şi la punctele de hrănire prin aplicarea în soluţie de “Neguvon” 2-5% pe arbuştii din zona punctelor de hrănire sau pe dispozitive confecţionate di snopuri de tătar, pe care s-a aplicat aceeaşi soluţie şi care sunt montate în punctele de acces frecventate la locurile de hrănire;
- administrarea hranei pe platforme betonate sau în troace deoarece acestea pot fi dezinfectate periodic cu uşurinţă;
- curăţarea săptămânală a resturilor de hrană şi fecalelor de la punctele de hrănire şi arderea lor în spaţii special amenajate;
- punctele de hrănire trebuiesc înfiinţate în zone însorite, deoarece mulţi agenţi patogeni de pe sol sunt omorâţi de radiaţiile ultraviolete.
De asemenea, trebuie să se stabilească un contract de colaborare, etc. cu un centru de medicină veterinară din cadrul căruia unul din medici să asigure periodic sau, în funcţie de necesitate asistenţa necesară; este de preferat ca în cadrul crescătoriei să activeze acelaşi medic deoarece, în timp el se va specializa şi obişnui cu specificul asistenţei într-un asemenea obiectiv.
1.4 Durata etapei de funcţionare a obiectivului
Crescătoria de vânat „Lengyel” este proiectată să funcţioneze pe o durată de minim 20 ani.
Concluzii cu privire la impactul direct al punerii în operă de infrastructură
Punerea în operă a împrejmuirii şi amenajărilor interioare generează următoarele efecte asupra mediului înconjurător:
- În momentul execuţiei: Tasarea temporară a terenului la trecerea utilajului de montat stâlpi;
După montarea plasei de sârmă: Limitarea parţială a posibilităţilor de deplasare a vânatului din interior.
- Procese tehnologice
Creşterea şi valorificarea vânatului în cadrul crescătoriei de vânat nu presupune procese tehnologice de natură să conducă la apariţia unui impact negativ asupra mediului în zona de amplasare şi nici în spaţiul limitrof. Tehnologia utilizată este simplă, şi constă în suplimentarea furajării faţă de hrănirea în mod natural a unui efectiv de cerb lopătar care populează cele 84,1 ha delimitate de împrejmuirea exterioară. Sporul natural acumulat va fi abatorizat sau comercializat pentru abatorizare.
2.1. Activităţi de dezafectare
Materialele utilizate la realizarea împrejmuirilor sunt garantate pe o perioadă de minim 20 de ani. Cu toate acestea, reparaţiile ocazionale asupra amplasamentului nu sunt de natură să afecteze calitatea mediului înconjurător; ele se pot rezuma doar la înlocuirea unor porţiuni din plasa de sârmă ruptă spre exemplu de un arbore doborât peste aceasta sau înlocuirea unor stâlpi de susţinere din lemn.
Refacerea în totalitate a complexului după cei 20 de ani oferiţi garanţie de calitatea materialelor utilizate se va realiza în principiu cu acelaşi tip de materiale nepoluante.
În situaţia încheierii activităţii, demontarea împrejmuirii şi a instalaţiilor interioare se va realiza de asemenea fără posibilitatea de afectare a mediului înconjurător.
3. Deşeuri
Deşeurile care provin din activitatea de creştere a vânatului in cadrul complexului sunt reprezentate de deşeuri vegetale (dejecţii animaliere), ambalaje de hârtie,carton si material plastic.
Cantităţile de deşeuri estimate a se genera intr-un an sunt prezentate in tabelul 4.
Cantităţi anuale estimative de deşeuri
Tabelul 4
|
Nr. Crt. |
Denumirea deşeurilor |
Codul deşeurilor |
Starea fizica |
Cantitate estimata (t/an) |
|
1. |
Ţesut vegetal |
020103 |
solid |
0,2 |
|
2. |
Dejecţii animaliere |
020106 |
solid |
0,3 |
|
3. |
Ambalaje de hârtie şi carton |
150101 |
solid |
0,030 |
|
4. |
Ambalaje din material plastic |
150102 |
solid |
0,020 |
Deşeurile vegetale rezultate in urma hrănirii vânatului (resturi de coceni, fan, sfecla) sunt strânse din jurul punctelor de hrănire si depozitate in gropile de compost constituind in viitor îngrăşământ organic.
Deşeurile de origine animalieră din jurul punctelor de hrănire sunt de asemenea strânse si depozitate pe platformele de compost, fiind folosite ulterior ca îngrăşământ pe ogoarele de hrana.
Deşeurile de alta natura (hârtie, carton, plastic) sunt colectate periodic, sortate si predate centrelor de colectare.
Sunt neglijabile deşeurile rezultate in urma activităţilor de transport si gospodărire a terenului de hrană.
4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de refacere ale acestora
Tehnologia de lucru in cadrul crescătoriei lopătar „Lengyel” nu presupune evacuarea în mediu a unor poluanţi care să conducă la afectarea calităţii apelor, aerului, solului şi subsolului. Ea nu este producătoare de zgomot şi vibraţii şi nu poate fi sursa de emisie a radiaţiilor de orice fel.
Efecte negative asupra mediului produse prin execuţia crescătoriei:
Cerbul lopătar este o specie care, prin caracteristicile comportamentale (comportament de hrănire, reproducere, gregarism etc) nu este de natură să producă degradări semnificative ale mediului pe care îl ocupă nici la nivelul vegetaţiei (prin consum agresiv) şi nici la nivelul solului, prin tasarea acestuia.
Procesele biochimice din sol nu sunt influenţate direct, ci doar indirect, eventual prin modificarea condiţiilor de aeraţie si umiditate.
De menţionat ca prin funcţionarea crescătoriei de cerb comun „Lengyel” nu se creează, pentru a intra in circuitul natural, ape reziduale poluante sau poluate ori produşi secundari deversaţi la suprafaţa solului.
Specificul activităţii din cadrul crescătoriei în ceea ce priveşte terenul de hrană de pe pajiştea naturală contribuie la limitarea nivelului de pesticide care se administrează în mod normal pentru întreţinerea culturilor. Culturile din interiorul crescătoriei vor fi executate şi întreţinute fără tratamente agricole specifice, pentru cultura vânatului fiind deosebit de valoroase amestecurile de specii agricole cu plante din flora spontană.
Totuşi, pentru diminuarea eventualului impact negativ vor fi luate următoarele măsuri:
- ajutorarea şi protejarea vegetaţiei forestiere;
- asigurarea in complementar si in mod ritmic, dar cu caracter de permanenţă, a hranei pentru întreaga populaţie de vânat din cadrul crescătoriei, la nivelul necesarului;
- asigurarea apei de băut si a permanentei acesteia prin instalaţii special amenajate.
4.1 Apa
Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Pe suprafaţa de 84,1 ha a crescătoriei există un mic pârâu care nu este afectat de activitatea din incinta acesteia.
Vânatul crescut în interiorul împrejmuirii are exigenţe minore faţă de sursele de apă, adaptările biologice făcând suficientă roua asimilată cu ocazia hrănirii de dimineaţă pentru asigurarea necesarului zilnic. Totusi, ocazional, cerbii se vor adăpa şi din apa pârâului, nefiind necesare alte construcţii şi amenajări pentru asigurarea acesteia.
Alimentarea cu apă
În zona amplasamentului nu există alimentări cu apă. De asemenea nu exista utilizatori de apă curenţi sau prognozaţi. Nici o activitate din crescătorie nu generează ape uzate.
Cantitatea de materiale organice produsă, respectiv dejecţii animaliere nu este de natură ca, datorită precipitaţiilor, să polueze în vreun fel pârâul existent ori sursele de alimentare cu apă ale localităţilor învecinate.
In concluzie, considerăm că impactul asupra surselor de apă este neglijabil.
4.2. Aerul
Activitatea desfăşurată nu conduce la eliberarea unor noxe care să contribuie la afectarea calităţii aerului în spaţiul complexului şi limitrof acestuia.
4.3. Solul
Impactul produs asupra solului de activităţile din crescătorie este limitat aşa cum s-a mai arătat, iar măsurile de diminuare a acestuia vor aplicate constant astfel ca efectele să devină in final nesemnificative.
Surplusul de dejecţii care se va concentra cu precădere in jurul hrănitorilor va fi transportat la groapa de compost cu atelaje pentru ca impactul mijloacelor de transport sa fie cat mai redus. Aceeaşi cale o vor lua si resturile de materie organica ramase in urma hrănirii.
Sarea administrată la sărării este oferită în troace înalte, fixate la extremitatea ieslelor pentru fân şi protejate de acoperişul acestora. Sarea nu va fi administrată la sol, astfel ca, în timp să se producă modificări ale concentraţiei în săruri a acestuia. Contactul cu solul este exclus şi din raţiuni sanitar veterinare, astfel că impactul asupra solului din acest punct de vedere este nul.
Eroziunea solului este nesemnificativă, pantele terenului fiind mici, iar precipitaţiile reduse. Tasarea terenului in jurul hrănitorilor va fi redusa prin rotirea administrării hranei la punctele de hrănire.
In concluzie estimam ca impactul general asupra solului, ca urmare a activităţilor propuse, va fi redusa si se va rezuma la o creşterea nesemnificativa a cantităţii de substanţe organice biodegradabile si o uşoară deranjare a orizonturilor de sol, localizata in special in jurul hrănitorilor.
4.4. Geologia şi subsolul
În zonă nu exista resurse naturale subterane şi, in consecinţă, nici exploatări ale acestora.
Prin natura lucrărilor si destinaţia obiectivului nu se vor înregistra efecte negative asupra subsolului. De asemenea nu exista pericolul poluării transfrontaliere.
4.5 Biodiversitatea
Lucrările efectuate conform tehnologiei de execuţie, fac prin plasa de sârmă instalată, demarcarea între fondul de vânătoare „în liber” şi crescătoria de vânat. Vânatul „din liber” nu este afectat în nici un fel de prezenţa împrejmuirii deoarece aceasta, prin poziţia sa nu este de natură să împiedice traseele obişnuite de deplasare dintr-o parte în alta a fondului. Vânatul din interiorul complexului va dispune de toate condiţiile de hrană, linişte şi adăpost necesare unei dezvoltări normale, condiţii care vor depăşi ca şi calitate pe cele din liber.
În interiorul crescătoriei va fi crescută o specie alohtonă, cerbul lopătar (Dama dama L.). Prezenţa lui contribuie la îmbogăţirea per ansamblu a biodiversităţii în raza judeţului Covasna. Parametri tehnici ai împrejmuirilor efectuate împiedică evadarea acestora în mediul înconjurător, acesta nefiind afectat de prezenţa cerbului lopătar.
Prezenţa crescătoriei şi gestionarea vânatului în interior nu afectează negativ populaţia, şi factorii de mediu din zonă. Dimpotrivă, existenţa unei crescătorii de vânat conduce la dezvoltarea locală şi zonală prin promovarea unor alternative noi în cadrul activităţii de turism.
Amplasamentul investitiei se găseste la cca 1 km de situl Natura 2000 ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos.
Datele referitoare la sit, în paralel cu cele prezentate şi în formularul standard sunt următoarele:
Vegetaţia lemnoasă este formată din pădure. Tipurile predominante sunt „Faget cu Carex pilosa” – 30,1%, „Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull” – 23,6% şi „Gorunet cu floră de mull” – 22,2%.
Clasele de habitate sunt: „pajişti naturale” şi „ păduri de foioase”.
Caracterizarea vegetatiei forestiere din cadrul complexului este redată în tabelul 5:
Tabelul 5
|
Nr. crt. |
Nr. cadastral |
Supr. totală (ha) |
Supraf inclusă (ha) |
Categoria de folosinţa |
|
0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
|
1. |
23.426 |
11.300 |
11.300 |
Paşune |
|
2. |
24.435 |
265.950 |
265.950 |
Padure |
|
3. |
24.472 |
29.962 |
29.962 |
Faneaţă |
|
4. |
24.577 |
522.085 |
522.085 |
Pădure |
|
5. |
24.578 |
11.300 |
11.300 |
Fâneaţă |
|
Total |
840.597 |
840.597 |
|
|
Impactul proiectului asupra habitatului este unul pozitiv. Împrejmuirea asigură o pază şi protecţie mai buna a vegetatiei existente atât împotriva tăierilor ilegale de arbori cât şi păşunatului abuziv în fondul forestier.
Proiectul nu se suprapune peste zone de conservare ale ariei protejate.
În tabelul 6 sunt redate speciile pentru care aria de interes comunitar ROSCI0037 a fost desemnată şi măsura în care ele sunt afectate de investiţie.
Tabelul 6
|
Cod/ Specie |
Sit pop. |
Conservare |
Izolare |
Global |
Impact |
|
MAMIFERE |
|||||
|
1354 Ursus arctos |
C |
B |
A |
B |
0 |
|
1361 Lynx lynx |
C |
B |
C |
B |
0 |
|
1323 Myotis bechsteini |
C |
A |
C |
A |
0 |
|
1324 Myotis myotis |
C |
A |
C |
A |
0 |
|
1307 Myotis blythii |
D |
|
|
|
0 |
|
1308 Barbastella barbastellus |
C |
A |
C |
A |
0 |
|
1352 Canis lupus |
C |
A |
C |
B |
0 |
|
AMFIBIENI |
|||||
|
2001 Triturus montandoni |
C |
B |
C |
B |
0 |
|
1166 Triturus cristatus |
C |
B |
C |
B |
0 |
|
1193 Bombina variegata |
C |
B |
C |
B |
0 |
|
SPECII DE NEVERTEBRATE |
|||||
|
4054 Pholidoptera transsylvanica |
C |
A |
A |
A |
0 |
|
SPECII DE PLANTE |
|||||
|
1758 Ligularia sibirica |
C |
B |
C |
B |
0 |
Zona de implementare a investiţiei se află în vecinătatea ariei protejate menţionate, la o distanţă de cca 1 km faţă de aceasta.
Realizarea împrejmuirii va împiedica mamiferele de talie mare existente la exterior să pătrundă în interiorul crescătoriei. Aceasta este de fapt şi una dintre cerinţele legale de înfiinţare a crescătoriilor de vânat şi complexurilor de vânătoare şi anume ca în interiorul împrejmuirii sa existe strict speciile pentru care ea a fost înfiinţată.
Deşii specii protejate şi enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile existente sunt commune pentru zona de studio. Suprafaţa unde va fi realizată crescătoria nu reprezintă culoar de trecere, ori zonă preferată ca utilizare a spaţiului de către speciile menţionate. De aceea, putem uşor aprecia că prezenţa împrejmuirii în zonă nu reprezintă un factor limitative ori perturbator pentru speciile de interes din cadrul ariei protejate situate la 1 km de zona de realizare a crescătoriei.
Ca măsură suplimentară, pentru a fi cunoscute de personalul angajat pentru perioada de constructie dar si de catre cei ce care vor asigura mentenanţa în perioada de exploatare, propunem prezentarea într-un panou a fotografiilor cu speciile ce trebuiesc protejate şi instructaje periodice de profil ce vor aminti masurile O.U.G. 57/2007, art. 33 prin care se interzic:
- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor, oualor sau puilor din natura;
- perturbarea intentionata, în special în perioada de reproducere, de crestere si migratie;
- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea si capturarea;
- comercializarea, detinerea si/sau transportul în scopul comercializarii în stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate.
Implementarea proiectului propus impune o serie de măsuri de protecţie a mediului încă din faza de proiectare şi care vor consta în:
- proiectarea împrejmuirilor şi a instalaţiilor vânătoreşti sa va realiza astfel încât impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara, asupra ecosistemelor sitului, sa fie minim;
- traficul de şantier si funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele existente, fără a se crea alte căi de acces şi la un program de lucru care să nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zonă;
- planificarea adecvata a lucrarilor de constructii se va realize astfel încât să se evite perturbarea speciilor sau distrugerea adăposturilor la speciile existente. Organizarea lucrărilor de execuţie se va face în lunile calendaristice în care acestea nu se află în perioada de reproducere. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie;
Dupa implementarea proiectului, în faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam:
- nu se vor îndepărta specii de floră sau faună din interiorul sau afara perimetrului construit, chiar dacă se află in afara siturilor de importanta comunitara.
În concluzie, apreciem că impactul potenţial al investiţiei asupra speciilor şi habitatelor din ariei naturale protejate sit Natura 2000 ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos este nesemnificativ, totodată respectându-se măsurile ce vizează protecţia şi conservarea obiectivelor ariilor naturale protejate.
4.6 Peisajul
Din punct de vedere peisagistic, zona de interes nu prezintă elemente aparte de peisaj care ar putea fi afectate prin înfiinţarea crescătoriei.
4.7. Mediul social şi economic
Prezenţa crescătoriei de vânat conduce la efecte pozitive în plan economic şi social pentru zona unde este amplasat, după cum urmează:
- se introduce în circuitul productiv (în industria alimentară) un plus cantitativ de carne de cerb lopătar rezultată din abatorizare sau comercializarea exemplarelor vii în vederea abatorizării;
- se creează locuri de muncă noi;
- se crează premisele dezvoltării activităţii de agroturism.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor
Soluţia tehnică adoptată pentru realizarea obiectivului a fost aleasă în urma unei analize tehnico-economice, avându-se la bază criterii de eficienţă a execuţiei şi protecţia mediului. Au fost analizate variantele de realizare a împrejmuirii pe o structură de stîlpi din metal fixati în sol cu ajutorul cimentului, varianta de realizare a împrejmuirii pe o structură de stîlpi din lemn fixati în sol cu ajutorul cimentului, şi cea a fixării stâlpilor prin presare cu ajutorul unui utilaj special, fără cimentare.
A fost aleasă ultima variantă de lucru, cea a fixării stâlpilor prin presare cu ajutorul unui utilaj special, fără cimentare, structură pe care să se monteze plasa de sârmă.
5.2. Analiza mărimii impactului
Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:
|
Nota de bonitate |
Valoarea Ic |
Efectele activităţii asupra mediului înconjurător |
|
1 |
2 |
3 |
|
10 |
Ic = 0 |
|
|
9 |
Ic = 0,0 - 0,25 |
|
|
8 |
Ic = 0,25 - 0,50 |
|
|
7 |
Ic = 0,50 - 1,0 |
|
|
6 |
Ic = -1,0 |
|
|
5 |
Ic = -1,0 à-0,5 |
|
|
4 |
Ic = -0,5 à-0,25 |
|
|
3 |
Ic = -0,25 à-0,025 |
|
|
2 |
Ic = -0,025à-0,0025 |
|
|
1 |
Ic = sub -0,0025 |
|
- Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)
In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, sursele de apă nu sunt utilizate şi deci nu există nici poluanţi
- Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)
In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, factorul de mediu aer nu este afectat.
- Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F)
Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor terenul va fi adus la starea iniţială sau dimpotrivă se vor asuma măsuri de reconstrucţie ecologică.
În aceste condiţii, estimăm că realizarea şi funcţionarea obiectivului vor influenţa în mod limitat doar factorul de mediu SOL în limitele admise, nivel 1, ceea ce înseamnă Ic S,V,F = 0-0,25.
- Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.)
Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă.
În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind egală cu 0, întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu AŞEZĂRI UMANE.
- Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu
Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.
|
FACTOR DE MEDIU |
Ic |
Nb |
|
APĂ |
0 |
10 |
|
AER |
0 |
10 |
|
SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ |
0 – 0,25 |
7 |
|
AŞEZĂRI UMANE |
0 |
10 |
Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:
- Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectaţi în limite admise, nivel 3.
- Factorul de mediu apă nu va fi afectat;
- Factorul de mediu aer nu va fi afectat;
- Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv de funcţionarea obiectivului.
- Calculul indicelui de poluare globală
Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.
Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.
Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:
I.P.G. = Si / Sr
unde:
Si = suprafaţa stării ideale a mediului;
Sr = suprafaţa stării reale a mediului;
Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;
Pentru I.P.G. > 1 - există modificări de calitate a mediului
Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:
|
Valoarea I.P.G. I.P.G. = Si / Sr |
Efectele activităţii asupra mediului înconjurător |
|
I.P.G. = 1 |
|
|
I.P.G. = 1 – 2 |
|
|
I.P.G. = 2 – 3 |
|
|
I.P.G. = 3 – 4 |
|
|
I.P.G. = 4 – 6 |
|
|
I.P.G. > 6 |
|
Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 171.
Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia: complex de vânătoare Ramna
I.P.G. = Si / Sr = 200 / 160
I.P.G. = 1,25
Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,25 ceea ce arată că funcţionarea crescătoriei de vânat va afecta mediul în limite admisibile.
DIAGRAMA ROJANSKI
6. MONITORIZAREA
Tehnologia aplicată este curată, ea nu presupune emisii de poluanţi în mediul înconjurător.
Monitorizarea generală va cuprinde:
1) Monitorizarea care se va face zilnic asupra efectivului de vânat din interiorul complexului, a stării împrejmuirii şi instalaţiilor interioare, etc.
2) Monitorizarea biodiversităţii şi a speciilor cheie din cadrul ariilor protejate amintite.
Monitorizarea biodiversitatii se va realiza în scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra:
• Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor;
• Schimbarii în intensitate a folosirii ariei de catre speciile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei;
• Gradului de deranjare a speciilor;
• Schimbarilor în componenţă a speciilor cheie;
• Compararii datelor din aceleasi puncte.
Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice.
Subiectul observatiilor:
- componenta habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;
- componenta speciilor pe parcursul sezoanelor unui an;
- populatiile speciilor cheie (conform conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE pentru ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos) si densităţile acestora;
- intensitatea folosirii habitatului din cadrul complexului de vânătoare de catre speciile
de pasari vulnerabile, rapitoare, specii migratoare, specii care ierneaza, mamifere şi amfibieni;
-Densităţi de populaţii ce folosesc spaţiul complexului de vânătoare pentru odihna sau hranire.
Frecventa observatiilor: pe toata perioada anului,
Parametrii ce vor fi monitorizati:
- numarul speciilor;
- numarul de exemplare din aceeasi specie;
- directia de deplasare;
Monitorizarea va începe în faza de constructie si va continua în perioada de functionare.
În urma analizei rezultatelor monitorizarii, dacă este cazul, se vor propune masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autoritatii competente pentru protectia mediului.
Monitorizarea mediului, atât în faza de constructie cât si în cea de functionare a complexului de vânătoare va avea ca scop aplicarea de masuri suplimentare care sa conducă
la un impact minim asupra mediului înconjurator.
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Evaluarea situaţiilor de risc
Evaluarea riscului din punct de vedere al protecţiei mediului presupune calculul probabilităţii pentru un ecosistem de a primi o doză de poluant (concentraţie) sau de a fi în contact cu el.
Evaluarea riscului implică o estimare incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor şi probabilitatea unei manifestări. Pentru a stabili riscul produceri unui incident potenţial este necesar a se analiza şi coordona trei categorii de factori interdependenţi:
- sursa de pericol (poluarea);
- vectorii de transfer;
- ţinta (sursa protejată).
Sursa de pericol sau sursa de poluare se caracterizează prin:
- natura poluanţilor şi cantitatea evacuată în mediu;
- caracteristicile fizice, chimice, biologice ale poluanţilor (densitate, solubilitate în apă, volatilitatea, biodegrabilitatea).
Vectorii de transfer sunt:
- aerul;
- apa (subterană şi de suprafaţă);
- solul (ca suprafaţă de contact).
Ţinta (sursa protejată): factorii de mediu şi sănătatea umană.
Riscul şi probabilitatea apariţiei unui efect negativ într-o perioadă de tip specifică este descrisă astfel:
Risc = Pericol x Expunere
Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasifi-care, unde probabilitatea şi gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribuindu-lise un punctaj.
|
Clasificarea probabilităţii |
Clasificarea gravităţii |
|
3 - mare |
3 - majoră |
|
2 - medie |
2 - medie |
|
1 - mică |
1 - uşoară |
|
0,5 - foarte mică |
|
Riscul se calculează prin înmulţirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate.
Pentru cazul concret al obiectivului analizat, rezultatele estimării riscului apariţiei unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei sau a mediului înconjurător sunt prezentate în tabelul de mai sus.
Din rezultatele evaluării riscului se pot desprinde următoarele concluzii:
- Funcţionarea obiectivului va prezenta un grad scăzut de risc asupra aerului, solului şi subsolului (valoarea 0,5).
- Riscul de poluare al factorului de mediu apă are valoarea 0,5.
În concluzie la materialul prezentat, apreciem că impactul asupra mediului, în zona studiată, este per ansamblu pozitiv şi recomandăm executarea lucrărilor de investiţii în locul, structura şi perioada menţionată în documentaţia tehnică.
Analiza detaliata a fiecărei activităţi desfăşurate in interiorul crescătoriei sub raportul intensităţii, duratei si influenţei asupra factorilor de mediu demostrează că înfiinţarea si funcţionarea crescătoriei de vânat ” Lengyel” cu suprafaţa de 840.597 m.p. (84,1 ha), cu 1 compartiment de lucru şi unul de carantină nu constituie un factor destabilizator in zonă. Impactul construirii împrejmuiri işi desfăşurării activităţilor din interior asupra apei, aerului, vegetaţiei si faunei, solului si subsolului este nesemnificativ.
Intocmit,
Ecolog Unici Gheorghe Remus
BIBLIOGRAFIE
|
Adamici, M. |
1988 |
“Caracteristicile hrănirii, ca element de planificare şi protecţie a vânatului copitat şi în special cerb (Cervus elaphus L.)” Teză de doctorat, Facultatea de Silvicultură, Beograd; |
|
Andraşici, D. |
1979 |
“ Zoologia şi tehnologia de creştere a vânatului” – S.N.L. Zagreb;
|
|
Novacovici, V. |
1998 |
“Creşterea intensivă a muflonului şi mistreţului în ţarcul “Padurea Vrşeţului” punctul “Prevala” Proiect;
|
|
Novacovici, V. |
1996 |
“ Vânatul copitat- Tehnologia de creştere şi utilizare- Beograd, 1996;
|
|
Unici, R. |
2002 |
“ Proiect cadru privind înfiinţarea şi gestionarea ţarcurilor de creştere intensivă a mistreţului” – manuscris ICAS , RNP. 2002.
|
|
Unici, R. |
2002 |
„Studiul de amenajare a ţarcului pentru creşterea intensivă a mistreţului şi cerbului carpatin Valea Homorodului- Jud Braşov” manuscris ICAS
|
|
Unici, R. |
2003 |
„Studiul de amenajare a ţarcului pentru creşterea ungulatelor Balc – Jud. Bihor”, manuscris ICAS
|
|
Unici, R. |
2006 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de vânat IVO – jud Harghita” - manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2006 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de vânat Dumbrava – jud Arad” - manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2007 |
„ Studiu privind înfiinţarea şi funcţionarea complexului de vânătoare Mereni – jud. Covasna” - manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2007 |
„ Studiu privind înfiinţarea şi funcţionarea complexului de vânătoare IVO – jud. Harghita” - manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2007 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Bucşani– Jud Dâmboviţa” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2007 |
„Studiu de fezabilitate şi proiect tehnic privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Somoş– Jud Arad” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2008 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de vânat Mărcuş – Jud Covasna” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2008 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Dălghiaş– Jud Braşov” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2008 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Mirna– Jud Satu Mare” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2008 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Snagov– Jud Dâmboviţa” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R et all. |
2009 |
„Complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat mare” Ed. Pro Print Odorheiul Secuiesc
|
|
Unici, R |
2009 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Crevuspark Ludeşti– Jud Dâmbovita” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R |
2009 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de mistret Limbus – Jud Harghita” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2010 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea crescătoriei de vânat Fallow Deer Farm – Jud Alba” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2010 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Codrii Zorlenţului– Jud Caraş-Severin” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2010 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Lazul lui Negrilă– Jud Caraş-Severin” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2010 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Humărie– Jud Bacău” – manuscris Unici Gheorghe Remus PFA
|
|
Unici, R. |
2010 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Birda– Jud Timiş” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2011 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Socodor– Jud Arad” – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2011 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Stardinoasa– Jud Maramures – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2012 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Zorile – Jud Teleorman – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2013 |
Antemasuratoare si caiet de sarcini Complexul de vanatoare Somos, Jud. Arad. |
|
Unici, R. |
2013 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Bata – Jud Arad – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
Unici, R. |
2013 |
„Studiu privind înfiinţarea şi gestionarea complexului de vânătoare Viişoara – Jud Braila – manuscris CINEGIS – AR CONS SRL
|
|
|
||
*Legea Protecţiei mediului nr. 265/2006;
*Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006;
*Ordinul MAPM nr. 863 / 2002;
*Ordinul MAPM nr. 647 / 2001;
* HG 1213 / 2006
*Ordinul MMP nr. 135 / 2010;
* Legea vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006;
* Ordonanţa 81/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea crescătoriilor de vânat şi a complexurilor de vânătoare