APM Covasna

PROIECT DECIZIE ETAPĂ DE ÎNCADRARE

Ca urmare a solicitării depuse de S.C.AMROMCO ENERGY S.R.L.,cu sediul în municipiul Ploieşti, B-dul Republicii, nr. 152 K, judeţul Prahova,înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna cu nr. 4839/05.08.2013 (nr. registratură electronică 145/02.08.2013), în baza Hotărârii Guvernului nr. 445/2009privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şifaunei sălbatice, cu modificările şicompletările ulterioare,      

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna decide, ca urmare a consultărilor desfăsurate încadrul şedintei Comisiei de AnalizăTehnică din data de 03.10.2013, ca proiectul proiectul “Forajul sondei de explorare Gresu 4000”propus a fi amplasat în oraşul Covasna, extravilan, Pădurea Manişca Mare (tarla 236, parcela nr. 2422), judeţul Covasna,nu se supune evaluării impactului asupra mediului şinu se supune evaluării adecvate.

Justificarea prezentei decizii:

I. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare înprocedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:

- proiectul se încadrează în prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009, anexa nr. 2, la pct. 2 litera d) “foraje de adâncime, cu excepţia forajelor pentru investigarea stabilităţii solului, în special”;

- analiza documentaţiei tehnice;

- verificarea amplasamentului (Proces-verbal nr. 4839/12.08.2013);

- punctul de vedere al Compartimentului Arii Protejate din cadrul APM Covasna, conform căruia amplasamentul propus este situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ, iar pe teren nu s-au identificat habitate naturale de interes comunitar;

- Avizul nr. 251 – C / 27.05.2013 emis de Agenţia Natională pentru Resurse Minerale;

- Decizia etapei de încadrare nr. 58 din 30.09.2013“Scoaterea temporară, cu defrişare, din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de 9000 mp”, eliberat de APM Covasna;

- Aviz pentru ocuparea temporară a terenului din fondul forestier nr. 2969 / 05.09.2013, emis de Direcţia Silvică Covasna, Ocolul Silvic Covasna;

- completarea listei de control privind etapa de încadrare din procedura de evaluare a impactului asupra mediului (Ord. 863/2002 al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului);

- în urma anunţurilor publice nu au fost înregistrate sesizări sau observaţii din partea publicului;

- prin aplicarea criteriilor din Anexa 3 la HG 445/2009, s-au constatat următoarele:   

Caracteristicile proiectului:

-  mărimea proiectului – Proiectul constă în execuţia prin foraj a sondei de explorare 4000 Greşu în perimetrul de dezvoltare exploatare petrolieră EP I – 5 Greşu, în baza Avizului nr. 251 – C / 27.05.2013, emis de Agenţia Natională pentru Resurse Minerale (ANRM), pentru precizarea condiţiilor structurale, verificare şi, dacă este cazul, valorificarea acumulărilor de hidrocarburi situate în zona Manişca, situată pe flancul extern al Unităţii Medio-Marginale, în apropierea zonei de contact cu Pânza Cutelor Marginale.

Terenul propus pentru forajul sondei 4000 Greşu este situat pe teritoriul administrativ al oraşului Covasna, situat în estul judeţului Covasna, la limita cu judeţele Buzău şi Vrancea. Obiectivul este localizat la aproximativ 7,1 km NE faţă de cea mai apropiată casă din localitatea Comandău, 11,2 kmE-SE faţă de cea mai apropiată locuinţă din oraşul Covasna şi aproximativ 15 km E faţă de cea mai apropiată gospodărie din localitatea Chiuruş (judeţul Covasna). În ceea ce priveşte localizarea obiectivului faţă de ariile naturale protejate, menţionăm că terenul propus pentru realizarea proiectului se află la o distanţă de cca. 2 km V - SV faţă de Parcul Natural Putna – Vrancea, respectiv siturile Natura 2000 ROSCI0208 Putna – Vrancea şi ROSPA0088 Munţii Vrancea şi la aproximativ 4 km V faţă de cea maia apropiată rezervaţie naturală, respective Rezervaţia Naturală Vârfu Goru. Accesul la sondă se va face prin două variante:

1. Din oraşul Nehoiu, pe drumul judeţean DJ203K până în comuna Gura Teghii, apoi pe drumul forestier existent, localizat în apropierea amplasamentului viitoarei sonde de explorare pe o lungime de aproximativ 50 km;

2. Din oraşul Covasna, pe un drum forestier până la amplasamentul sondei, pe o distanţă de aproximativ 55 km.

Drumul forestier va fi racordat la careul sondei printr-un drum de acces proiectat cu o rază minimă de racordare a aliniamentelor de 15 metri. Realizarea drumului de acces presupune şi supratraversarea unui pârâu, situat la nord est de amplasament, prin construirea unui pod cu piloni de susţinere pe ambele maluri ale cursului de apă.

Suprafaţa de teren ce va fi ocupată de instalaţia de foraj este de aproximativ 9.000 mp. Aceasta se află în proprietatea unor persoane fizice din oraşul Covasna, judeţul Covasna, pentru utilizarea acestuia fiind încheiat un contract de închiriere teren pe o perioadă de 2 ani între acestea şi Amromco Energy SRL. Coordonatele sondei în sistem STEREO 70 sunt: X (N) =606010 Y (E) = 477920, iar adâncimea proiectată a sondei de explorare 4000 Greşu este de 3.650 m. Procedeul de foraj ce urmează a fi utilizat pentru execuţia sondei este forajul rotativ cu circulaţie permanentă a fluidului de foraj. La începerea operaţiunilor de forare, fluidul de foraj utilizat iniţial este adus de la o staţie centrală de fluide sau de la o altă sondă aflată în construcţie, după care necesarul de fluid este asigurat prin completare în instalaţia existentă în careul sondei. Circuitul complet al fluidului de foraj este următorul:

• Fluidul de foraj este aspirat din habe metalice şi refulat sub presiune prin conducte orizontale şi verticale, în capul hidraulic prin prăjini şi orificiile sapei;
• Fluidul de foraj încărcat cu detritus urcă apoi prin spaţiul inelar format între prăjini şi pereţii

sondei la suprafaţă;

• La suprafaţă fluidul cu detritus trece prin sitele vibratoare, unde are loc îndepărtarea detritusului, după care prin jgheaburi ajunge în habele de stocare;
• Fluidul de foraj este curăţat de particulele fine (nisip, rocă) cu ajutorul hidrocicloanelor şi a unei centrifuge, este degazeificat, omogenizat şi tratat;
• Fluidul astfel curăţat este recirculat în sondă;
• Detritusul separat din fluidul de foraj este stocat într-o habă metalică îngropată cu capacitatea de 40 m³.

Lucrările ce se vor realiza pentru forajul sondei 4000 Greşu sunt următoarele:

• înlăturarea vegetaţiei forestiere de pe amplasamentul careului de foraj;
• decopertarea solului fertil pe o adâncime de 0,20 m (pământul fertil va fi stocat în depozitul de pământ fertil amenajat la marginea careului sondei, fiind apoi reutilizat pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului după terminarea lucrărilor);
• planeizarea terenului (lucrările executate prin excavaţii şi împingerea pământului rezultat pe laturile viitorului careu al sondei, astfel încât să se realizeze un dig de protecţie pentru împiedicarea pătrunderii apelor pluviale scurse în careul sondei);
• executarea şanţurilor de gardă în exteriorul careului sondei, cu secţiunea de 0,25 m² şi adâncimea de 0,4 m (profilul şanţului de gardă va fi trapezoidal);
• amplasarea şi montajul tuturor instalaţiilor şi dotărilor necesare pentru forajul sondei: sistem de manevră, substructrură platformă de lucru, rampa de prăjini, centru de rampă şi jilip, instalaţie de preparare şi circulare noroi, habe de apă, habă detritus, grupuri motopompă, rezervoare combustibil, distribuitor electric si SDACR, generatoare de curent electric, cazan de abur, echipamente pentru prevenire erupţie, grup de amestec, baracă depozit, rac scule, atelier mecanic-magazie, grup social (barăci dormitor, baracă birou, baracă bucătărie, baracă grup sanitar) rezervor ape uzate menajere;
• realizarea beciului sondei prin săpare, având dimensiunile: lungime - 2 m, lăţime – 2 m şi adâncime – 2 m, atât pereţii, cât şi baza beciului fiind izolate cu geomembrană şi cimentate pentru protejarea solului şi prevenirea surpării, grosimea pereţilor fiind de 0,2 m;
• efectuarea probelor de producţie/lăsarea sondei în stare de conservare plină cu fluid de foraj

stabil;

• readucerea la starea iniţială a suprafeţei ocupată de careul sondei prin:
  • demontarea instalaţiei de foraj;
  • degajarea amplasamentului de materiale şi deşeuri;
  • nivelarea amplasamentului;
  • realizarea studiului pedologic al terenului utilizat care să confirme aducerea solului la parametrii iniţiali;
  • redarea terenului în circuitul iniţial de folosinţă.

Activitatea de foraj se încadrează în categoria lucrărilor de explorare a zăcămintelor de hidrocarburi şi au caracter temporar, durata acestora depinzând de adâncimea la care se află obiectivul sondei. În cazul sondei 4000 Greşu, durata de execuţie a lucrărilor de foraj şi a probelor de producţie va fi de cca. 58 de zile.

Alimentarea cu apă. În perioada execuţie a lucrărilor pentru realizarea sondei de explorare 4000 Greşu, apa va fi utilizată în scopuri tehnologice, igienico-sanitare, precum şi pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu. Apa potabilă va fi asigurată de contractorul de foraj. Apa menajeră, precum şi apa tehnologică şi pentru asigurarea rezervei intangibile de incendiu va fi transportată periodic cu cisterna pe amplasament, acest serviciu fiind asigurat de către o societate autorizată, pe baza de contract.

Apele uzate menajere care provin de la barăcile pentru personal (grupul sanitar şi bucătărie) vor fi colectate în haba de colectare, ce va fi montată pe locaţie conform normelor în vigoare. Această fosă va fi golită periodic, de către o firmă autorizată pe bază de contract.

Apele uzate tehnologice, rezultate din spălarea şi întreţinerea instalaţiei de foraj şi a suprafeţei de lucru din sondă şi de la gura puţului (beciul sondei, instalaţia de prevenire a erupţiilor), vor fi colectate în beciul betonat al sondei de unde, cu ajutorul unei pompe centrifuge, vor fi reintegrate în fluxul tehnologic de recondiţionare a fluidului de foraj. Apa tehnologică reziduală are practic aceleaşi calităţi fizice şi chimice ca şi ale apei folosite în procesul tehnologic. Apele reziduale tehnologice, rezultate în urma scurgerilor tehnologice accidentale datorate neetanşeităţilor din circuitul de utilizare a apei tehnologice, precum şi apele pluviale potenţial impurificate din interiorul careului sondei vor fi evacuate întru-un bazin de colectare reziduuri (habă metalică cu capacitatea de 10 m3, montată îngropat). Haba va fi în prealabil hidroizolată cu soluţie bituminoasă aplicată în două straturi, urmând a fi aşezată pe un strat drenant de nisip cu grosimea de 10 cm. De asemenea această habă va fi utilizată şi pentru stocarea apei de zăcământ rezultată în urma probelor de producţie. Colectarea apelor tehnologice şi a apelor pluviale potenţial impurificate se va face prin intermediul unui sistem de rigole şi canale interioare. Colectarea apelor pluviale se va realiza prin intermediul şanţurilor de gardă realizate în exteriorul careului sondei, ce se vor descărca în haba de colectare reziduuri.

Apele de zăcământ rezultate de la probele de producţie sunt separate din gaze cu ajutorul unui separator de gaz – lichid. După separare apa de zăcământ, cu un grad de mineralizare ridicat este, de asemenea, colectată în haba metalică de colectare reziduuri cu capacitatea de 40 m3, de unde este evacuată prin vidanjare. Această categorie de ape uzate este monitorizată, atât cantitativ cât şi calitativ, volumul lor nefiind posibil a se estima în această fază de derulare a proiectului. Apele uzate tehnologice rezultate sunt preluate de către o firmă autorizată, pe bază de contract.

Energie electrică. În perioada de execuţie a lucrărilor alimentarea cu energie electrică va fi asigurată prin intermediul a două generatoare electrice cu puterea de 1400 kVA fiecare (unul în funcţiune iar celălalt fiind folosit ca rezervă), antrenate de motoare diesel. Aceasta se utilizează pentru asigurarea iluminatului locaţiei, alimentării barăcilor personalului şi acţionarea echipamentelor electrice ce vor fi utilizate în cadrul proiectului.

Energie termică. Încălzirea spaţiilor (grup social) se va asigura cu ajutorul unor corpuri electrice (sisteme de aer condiţionat şi calorifere electrice pe bază de ulei).

-  cumularea cu alte proiecte – pe acelaşi amplasament este propus a se realiza “Scoaterea temporară, cu defrişare, din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de 9000 mp”, care face obiectul unui alt proiect;

-  utilizarea resurselor naturale: în faza de explorare nu este cazul;

- producţia de deşeuri:

• - Detritusul este adus la suprafaţă de fluidul de circulaţie şi separat din acesta cu ajutorul instalaţiilor de curăţire (IPCN). La forajul acestei sonde se estimează că vor rezulta cca. 186 m3 detritus (deşeuri şi noroaie de foraj pe bază de apă dulce) rezultat în intervalul de forare 0 – 400 m şi cca. 762 m3 detritus (noroaie de foraj şi deşeuri cu conţinut de substanţe periculoaese) rezultat în intervalul de forare 400 – 3.650 m. Acesta va fi colectat într-o habă metalică de stocare cu un volum de 40 m3, de unde va fi încărcat cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la un depozit autorizat, pe bază de contract;
• Fluidul de foraj rezultat în urma săparii diferitelor intervale de adâncime şi cel de la finalul forajului este colectat în habe metalice, încărcat în vidanje şi transportat la depozitul de deşeuri specifice, de către firma producătoare;
• Deşeurile metalice, reprezintă deşeuri feroase rezultate în urma tăierii coloanelor, cablurilor de oţel şi a pieselor de schimb înlocuite. Se estimează o producţie totală de aproximativ 1200 kg de deşeuri metalice, car evor fi predate la firme autorizate pentru colectarea/valorificarea lor. Gestionarea acestor deşeuri intră în responsabilitatea contractorului de foraj.
• Deşeuri de ambalaj. Ambalajele generate pe amplasament sun reprezentate de butoaie metalice, ce se vor reutiliza şi ambalaje din hârtie şi carton care se colectează în saci mari şi se predau la unităţi de colectare autorizate.
• Deşeurile din materiale de construcţie; la amenajarea terenului se folosesc platelaje din lemn de esenţă tare specifice pentru activităţile de foraj. Platelajele sunt reutilizate la alte locaţii.
• Deşeurile textile (lavete) impregnate cu produse petroliere; acestea se utilizează de către personalul implicat în realizarea lucrărilor pentru curăţarea mâinilor. Deşeurile astfel rezultate se colectează în recipienţi etanşi şi sunt preluate de către operatori specializaţi.
• Deşeurile menajere sunt precolectate în containere (pubele), ce vor fi amplasate în careul sondei. În perioada de foraj, se estimează o cantitate de 10 m³ de deşeuri menajere, care vor fi preluate de o firmă de salubrizare autorizată.
• Deseurile de ambalaje de substante chimice periculoase sunt colectate în saci şi sunt preluate de furnizor sau de firme autorizate pentru colectarea lor;
• Filtrele de ulei sunt colectate în recipienţi închişi şi preluate de către operatori specializaţi;
• Uleiurile uzate sunt colectate în butoaie metalice şi valorificate de către operatori specializaţi.

- emisiile poluante, inclusiv zgomotul şialte surse de disconfort:

- surse de poluare în perioada de execuţie: praf de la manevrarea maselor de pământ (decopertare sol fertil, săpături, nivelări, încărcare-descărcare, cimentare beci sondă, etc.), emisii în atmosferă de la degazeificatorul fluidului de foraj, de la generatoarele de curent electric, funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor, mijloacelor de transport; poluare fonică produsă de traficul rutier şi funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor;

-  riscul de accident, ţinându-se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate – se vor respecta cu stricteţe normativele de exploatare corectă a utilajelor şi instalaţiilor, a mijloacelor de transport, manipularea, stocarea şi utilizarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

-  utilizarea existentă a terenului – fond forestier propietate privată;

- relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora –  la terminarea proiectului terenul va fi readus la starea iniţială a suprafeţei ocupate de careul sondei (demontare instalaţie de foraj, degajarea amplasamentului de materiale şi deşeuri, nivelare, redare teren în circuitul iniţial de folosinţă).

- Capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru:

a) zonele umede - nu este cazul;

b) zonele costiere- nu este cazul;

c) zonele montane şi cele împădurite –  amplasamentul propus se află într-o zonă montană, împădurită de mare întindere, care nu va fi fragmentată de implementarea proiectului;

d) parcurile şi rezervaţiile naturale –  nu este cazul;

e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislaţia în vigoare, cum sunt: zone de protecţie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale şibazine piscicole amenajate –  nu este cazul 

f) zonele de protecţie specială – nu este cazul;

g) ariile în care standardele de calitate a mediului stabilite de legislaţie au fost deja depăşite – nu este cazul;

h) ariile dens populate – obiectivul este localizat la aproximativ 7,1 km NE faţă de cea mai apropiată casă din localitatea Comandău (judeţul Covasna);

i) peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică – nu este cazul. 

-  Caracteristicile impactului potenţial

a) extinderea impactului: aria geografică şi numărul persoanelor afectate – impact redus, în special pe durata lucrărilor de montaj a sondei de explorare. Poluările accidentale pot fi evitate prin manipularea atentă a substanţelor, materialelor folosite, a deşeurilor şi prin exploatarea corespunzătoare a utilajelor şi instalaţiilor;

b) natura transfrontieră a impactului - nu este cazul;

c) mărimea şi complexitatea impactului: impact redus;

d) probabilitatea impactului – numai în cazul poluărilor accidentale;

e) durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului – potenţial impact în perioada de execuţie.

II. Motivele care au stat la baza luării deciziei etapei de încadrare în procedura de evaluare adecvată sunt următoarele:

- proiectul propus nu intră sub incidenţa art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificãrile şi completãrile aduse de: OUG nr. 154 din 12 noiembrie 2008, Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 şi Legeanr. 49 din 7 aprilie 2011, fiind situat în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţ;

Condiţiile de realizare a proiectului:

1. se vor respecta: prevederile OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile Legii nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor;
2. respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 – Codul Sivic, cu modificările şi completările ulterioare;
3. respectarea prevederilor Legii apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
4. vor fi respectate prevederile Legii 360 / 2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor periculoase, cu modificãrile şi completãrile aduse de cãtre Legea 263 din 5 octombrie 2005 şi de Legea nr. 254 din 5 decembrie 2011;
5. se va întocmi planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 278 / 1997 al M.A.P.P.M. şi se va asigura stocul minim de materiale pentru intervenţie;
6. solicitarea şi obtinerea tuturor avizelor indicate în Certificatul de Urbanism nr. 77 din 11.07.2013, emis de Primăria Oraşului Covasna, precum şi respectarea tuturor condiţiilor impuse prin acestea;
7. titularul va lua toate măsurile necesare privind respectarea legislaţiei în vigoare şi normele de securitate şi sănătate în muncă (Legea 319/2006, HG 1425/2006, HG 1091/2006, HG 971/2006 şi altele) precum şi înştiinţarea I.T.M. Covasna privind data începerii lucrărilor de execuţie;
8. se vor lua măsuri pentru diminuarea emisiilor de praf, zgomot şi vibraţii pe perioada executării lucrărilor;
9. evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentului;
10. se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului şi în locuri neautorizate;
11. deşeurile se colectează selectiv şi vor fi predate pentru tratare/valorificare/eliminare către societăţi autorizate să execute aceste operaţii, pe bază de contract sau comandă, păstrând evidenţa cantităţilor de deşeuri predate, pe tipuri de deşeuri şi cu menţiunea firmei care a preluat aceste deşeuri;
12. implementarea tuturor măsurilor de protecţie a factorilor de mediu propuse prin proiect şi descrise în documentaţia care a stat la baza emiterii acestei decizii;
13. pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru prevenirea poluărilor accidentale;
14. verificarea periodică a stării tehnice şi a parametrilor de funcţionare ale utilajelor şi echipamentelor de execuţie a lucrărilor, şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului prevăzute în documentaţie tehnică;
15. reviziile şi reparaţiile utilajelor, mijloacelor de transport se vor efectua în unităţi specializate;
16. titularul va informa în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului ori de câte ori există o schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberării prezentei;
17. titularul va notifica în scris autoritatea publică competentă pentru protecţia mediului la finalizarea lucrărilor în vederea realizării verificării şi întocmirii procesului verbal de constatare a respectării tuturor condiţiilor impuse.

În faza de exploatare titularul proiectului are obligaţia de a solicita şi de a obţine autorizaţie de mediu, conform prevederilor Ordinului M.M.D.D. nr. 1798/2007, privind aprobarea procedurii de emitere a Autorizaţiei de Mediu, cu modificările şi completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor prezentei decizii atrage suspendarea sau anularea acesteia, după caz, în conformitate cu prevederile legale.

Prezenta decizie îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului.

Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.