APM Covasna

Proiect Decizia etapei de încadrare din 26.02.2020

Ca urmare a notificării adresate de OCOLUL SILVIC PRIVAT BREȚCU cu sediul în localitatea Brețcu, str. Principală, nr. 5, judeţul Covasna, privind ”Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0130 Oituz-Ojdula”, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Brețcu, Lemnia și Ojdula, judeţul Covasna, înregistrată la APM Covasna cu nr. 288/20.01.2020, în baza:

• Hotărârii nr. 43 din 16 ianuarie 2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor;
• HG nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia;
• OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
• OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ord. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;
• Ord. nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
• Ordin nr. 1.447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate.
• Ghidul de evaluare și ghidul pentru evaluarea planurilor de management pentru arii naturale protejate.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna

Având în vedere următoarele:

- consultarea autorităţilor publice participante în cadrul şedintei Comitetului Special Constituit din data de 20.02.2020 desfăşurat la sediul APM Covasna (proces-verbal ședință nr. 5/20.02.2020);

- în conformitate cu prevederile art. 5 alin (3) pct. a). şi a anexei nr. 1 – Criterii pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului din H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- Punct de vedere al Compartimentului Arii Protejate din cadrul APM Covasna din data de 24.02.2020;

- în lipsa comentariilor motivate din partea publicului interesat;

D e c i d e:

”Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0130”, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Brețcu, Lemnia și Ojdula, judeţul Covasna, nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.

Decizia APM Covasna de emitere a avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

1. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

a) gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor:

Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0130 Oituz-Ojdula a fost elaborat în vederea asigurării conservării diversităţii biologice a zonei, a menținerii integrității speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat, respectiv pentru dezvoltarea durabilă a zonei

Descrierea ariei naturale protejate

Situl Natura 2000 ROSCI0130 Oituz-Ojdula face parte din categoria siturilor de importanţă comunitară, și a fost desemnat pentru prezența a 5 habitate şi 8 specii de importanţă comunitară, având o suprafață totală de 15343,7 ha.

Situl este localizat în partea estică a județului Covasna, la graniţa cu județele Bacău și Vrancea, în bazinul râului Oituz. În Nord se învecinează cu Situl Natura 2000 ROSCI0047 Creasta Nemirei, iar în Est cu situl ROSCI0208 Putna-Vrancea. Situl Oituz-Ojdula, dar nu se suprapune cu nici-o altă arie protejată.

Conform fişei standard a ariei protejate coordonatele sitului sunt: longitudine estică 26.0158805, latitudine nordică 46.0124111.

Localizarea ariei naturale protejate

Aria natural protejată se situează în proporție de 100% în judeţul Covasna, pe teritoriul administrativ al următoarelor trei comune: Breţcu, Ojdula şi Lemnia.

Lista unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul ariei naturale protejate

În lungime (Nord-Sud), aria protejată se extinde pe o distanţă de cca 25 km. Lăţimea sitului este variabilă:

• ~3.5 km în partea nordică, în zona vârfului Ghepar.
• ~5.5 km în partea centrală, la sud de Oituz.
• ~9.9 km în partea sudică, lângă drumul naţional 2D.

Principalele căi de acces în situl Oituz-Ojdula sunt cele două drumuri naţionale, care străbat situl:

• DN 11 străbate situl dinspre sud-vest spre nord-est, între localităţile Breţcu (judeţul Covasna) şi Câmpul Sărat (judeţul Bacău).
• DN 2D străbate situl dinspre vest spre est, între Ojdula (judeţul Covasna) şi Greşu (judeţul Vrancea).

Pe lângă principalele artere enumerate, există mai multe drumuri forestiere, care pornesc spre sit din localităţile Hilib, Ojdula, Mărtănuş, Breţcu, Oituz şi Lemnia.

În apropierea sitului, în localitatea Breţcu există o calea ferată - linia 404 - care face legătura cu Municipiul Târgu Secuiesc, respectiv cu Municipiul Sfântu Gheorghe, via oraşul Covasna.

Limitele ariei naturale protejate Oituz-Ojdula

Limitele sitului Natura 2000 Oituz-Ojdula au fost stabilite prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Suprafaţa totală a sitului reglementată de Planul de management este de 15343,7 hectare.

Limita nordică: începe în apropierea Vârfului Muntele Mic (1269 m) şi continuă până la Vârful Ghepar (1303 m), trecând în apropierea Vârfului Heveder-tető (1207 m). Limita nordică a sitului se suprapune cu limita judeţului Covasna şi Bacău, însă din cauza cartografierii eronate sunt mici diferenţe, în cadrul delimitării ariei Natura 2000 de multe ori nu s-au ţinut cont de limitele administrative.

Limita estică: porneşte de la Vârful Muntele Mic (1269 m) şi continuă în sud spre Vf. Caraslău Mare (1253 m). De aici limita continuă în nord-vest, după care iarăşi își schimbă direcţia, mai întâi în sud-vest, după care în sud-est, intersectând valea râului Oituz la cca. 3.5 km de Complexul Turistic Poiana Sărată. Limita sitului continuă în sud, atingând Vârful Stânişoara (1260 m) şi Pasul Stânişoara (1250 m). Până la acest punct limita estică a sitului se suprapune cu limita judeţelor Covasna şi Bacău, după care situl se limitează cu judeţul Vrancea. Limita sitului urmează limita între judeţele Covasna şi Vrancea, atingând în sud Vârful Tâmla (1365 m), Vârful Lepşei (1390 m). De la Vârful Lepşei limita se continuă în direcţia sud-vest, atingând Pasul Ojdula (1157 m) şi Vârful Muşat (1502 m), cel mai înalt vârf al sitului Oituz-Ojdula.

Limita sudică: De la Vârful Muşat limita sitului părăseşte limita judeţelor Covasna şi Vrancea, şi se continuă în direcţia sud-vest în judeţul Covasna, pe limita administrativă a comunelor Ojdula şi Ghelinţa, până la Vârful Baric (1215 m), iar de aici în direcţia nord-vest până la apropierea Vârfului Orbai-tető (877 m).

Limita vestică: Limita vestică a sitului se continuă în nord-est până la limita comunelor Ojdula şi Breţcu, după care spre est până la Bába-hegy. De aici limita merge spre nord, atingând vârfurile Muntele Negru (1227 m), Zmeurişul (1031 m), Aluniş (937 m) şi Pasul Oituz (866 m). De la Pasul Oituz limita sitului se continuă în nord, atingând Vârful Aluniş (937 m), iar apoi spre nord-vest unde în apropierea Vârfului Majlát se limitează cu comuna Lemnia. De aici limita sitului se continuă în nord spre Vârful Boca (1204 m) şi se termină la Vârful Ghepar (1303 m).

Mediul biotic al ariei naturale protejate – Ecosistemele

Principalele ecosisteme întâlnite în cadrul ariei protejate, conform codificării efectuate de specialiştii botanici, sunt următoarele:

• Păduri amestecate de fag şi molid – 7925 hectare
• Plantaţii de molid sau pini în afara arealului natural – 3117 hectare
• Păduri de molid şi de molid cu alte conifere – 1776 hectare
• Pajişti alpine şi subalpine – 938 hectare

Aceste patru categorii reprezintă 13756 hectare, adică peste 89.6% din suprafaţa totală de 15343,7 hectare ale sitului.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria naturală protejată - Habitate Natura 2000

Pe lista standard a ariei protejate sunt prezente următoarele habitate de interes comunitar:

• Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Cod Natura 2000 – 91E0
• Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Cod Natura 2000 – 91V0
• Păduri de fag de tip (Luzulo-Fagetum), Cod Natura 2000 – 9110
• Păduri de fag de tip (Asperulo Fagetum), Cod Natura 2000 – 9130
• Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceet ea), Cod Natura 2000 – 9410

Habitatul 9130 nu a fost identificat în sit, conform studiului privind evaluarea habitatelor forestiere, însă au fost indentificate şi evaluate alte habitate de interes comunitar, care nu apar pe fişa standard a sitului, dar care sunt importante din punct de vedere al biodiversităţii.

Habitatele, care au suprafeţe de minim 50 hectare în cadrul sitului, necesită atenţie deosebită şi trebuie protejate sunt:

• 6230 Pajiști de Nardus bogate în specii pe substraturi silicatice din zone montane (485 ha)
•  6510 Fânețe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) (92,1 ha)
•  6520 Fânețe montane (368,5 ha)
•  9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum) (140,8 ha)

Pe baza celor de mai sus, este necesară actualizarea/completarea fişei standard a ariei protejate cu privire la habitatele forestiere şi suprafaţa acestora.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic:

Situl Natura 2000 Oituz-Ojdula dispune de un peisaj divers, bogat. În zonele mai înalte peisajul este caracteristic zonei montane, cu masive muntoase împădurite, cu pajişti montane şi fâneţe pe creste. Peisajul montan reprezintă o valoare ecologică deosebită pentru un număr mare de specii protejate, astfel în habitatele forestiere aceste specii își găsesc condiții de viață ideale. În mijlocul sitului este înclinată valea râului Oituz, o vale adâncă împrejmuită de creasta principală a Carpaţilor în vest, respectiv o creastă înaltă în est. În centrul ariei protejate este situat satul Oituz, o mică așezare lângă râul omonim, aparţinând comunei Breţcu, care imprimă peisajului caracteristici culturale.

b) gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele

Elaborarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0130 Oituz-Ojdula a fost inițiată în cadrul proiectului "Elaborarea Planului de management al sitului Natura 2000 Oituz-Ojdula" MySMIS 104845, finanţat de Programul Operaţional Infrastructură Mare, Axa prioritară 4.

Planul de management avizat urmează să devină documentul oficial cu rol de reglementare pentru administratorul sitului, şi pentru toate persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea sitului.

c) relevanţa planului sau programului pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile:

Scopul sitului este menţinerea pe termen lung a stării de conservare favorabilă speciilor şi habitatelor de interes conservative pen tru care a fost desemnată, în contextul utilizării durabile a resurselor naturale şi promovării dezvoltării comunităţilor locale.

Planul de management corelează şi sintetizează informaţiile cunoscute referitoare la aria naturală protejată ROSCI0130 Oituz-Ojdula, precum aspecte ale mediului abiotic şi biotic, caracteristicile activităţilor antropice sau conflictele existente, stabileşte direcţiile majore şi obiectivele de management ale ariei protejate, planifică activitaţile şi stabileşte resursele necesare pentru îndeplinirea acestora pentru următorii 5 ani.

Scopul şi obiectivele Planului de Management:

Scopul planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0130 Oituz-Ojdula este de a crea un cadru optim pentru implementarea obiectivelor generale și specifice, a măsurilor şi activităților de management prevăzute, în vederea asigurării şi menținerii stării de conservare favorabile a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care a fost declarată aria protejată.

Obiectivul general al planului de management vizează asigurarea și menținerea unui statut de conservare favorabil al speciilor şi habitatelor de interes comunitar, asigurarea unei gestionări durabile a resurselor naturale din cadrul sitului, precum și conservarea peisajului nemaipomenit al ariei protejate, prin încurajarea activităților antropice tradiționale.

Temele de bază ale planului de management sunt următoarele:

• T1 Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor şi habitatelor de interes conservativ)
• T2 Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitorizarea biodiversităţii
• T3 Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale protejate şi asigurarea durabilităţii managementului
• T4 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, cu scopul asigurării conservării speciilor şi habitatelor de interes comunitar
• T5 Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil cu scopul limitării impactului asupra mediului
• T6 Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea publicului

În cadrul elaborării planului de management au fost identificate un număr de 18 Obiective specifice, după cum urmează:

OS1: Asigurarea conservării habitatelor forestiere 9410, 9110, 91V0, 91E0*, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora;

OS2: Asigurarea conservării habitatelor 6230, 6510, în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestuia;

OS3: Asigurarea conservării speciilor de carnivore mari urs, lup şi râs în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora;

OS4: Asigurarea conservării speciilor de lilieci în sensul menţinerii stării de conservare favorabilă a acestora;

OS5: Asigurarea conservării speciilor Triturus cristatus şi Bombina variegata, în sensul îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor

OS6: Asigurarea conservării speciilor de plante în cadrul sitului, în sensul îmbunătăţirii stării de conservare a speciilor;

OS7: Realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor de interes comunitar;

OS8: Realizarea monitorizării stării de conservare a speciilor de interes comunitar;

OS9: Urmărirea respectării regulamentului şi a prevederilor planului de management;

OS10: Asigurarea finanţării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management;

OS11: Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management;

OS12: Dezvoltarea capacităţii personalului implicat în administrarea/managementul sitului;

OS13: Realizarea raportărilor necesare către autorităţile de mediu;

OS14: Promovarea cercetărilor ştiinţifice în aria protejată;

OS15: Promovarea utilizării durabile a resurselor natural;

OS16: Crearea de oportunităţi pentru desfăşurarea unui turism durabil cu scopul limitării impactului asupra mediului;

OS17: Realizarea Strategiei şi a Planului de acţiune privind conştientizarea.

Planul de management al ariei naturale protejate cuprinde o serie de obiective generale, obiective specifice, care la rândul lor definesc măsuri de management și activități. Scopul şi rolul măsurilor de management este de a reduce și/sau elimina presiunile existente asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar, respectiv de a preveni apariţia ameninţărilor, astfel încât acestea să nu devină presiuni asupra stării de conservare a biodiversităţii ariei protejate.

Tabelul de la capitolul 7.2.3. din Planul de management redă detaliat corelarea dintre obiectivele şi măsurile planului de management cu modul de implementare a acestora, activităţile planificate pentru implementarea măsurilor de management.

d) problemele de mediu relevante pentru plan sau program:

Identificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale protejate Oituz-Ojdula a fost o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a Planului de management. Scopul este eliminarea efectelor negative ale acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta semnificativ aria naturală protejată.

Principalele presiuni și amenințări identificate în cadrul ariei protejate sunt următoarele:

• B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și a plantației

Aceasta a fost identificată mai ales în cazul habitatelor forestiere. Lucrările de silvicultură trebuie efectuate în conformitate cu amenajamentele silvice, suprafaţa habitatelor de interes comunitar trebuie să rămână cel puţin la valoarea prezentă, sau să crească în viitor. Speciile de interes comunitar, mai ales speciile de carnivore mari şi speciile de lilieci sunt dependente de integritatea habitatelor forestiere, populaţiile lor fiind vulnerabile la schimbările majore în structura pădurilor.

• B06 Păşunatul în pădure/în zona împădurită

Este o presiune, prezentă în majoritatea habitatelor forestiere. Păşunatul în pădure poate avea influenţe negative prin degradarea solului, distrugerea păturii ierbacee, dar şi prin răspândirea unor agenţi fitopatogeni.

• G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

În cadrul ariei protejate sporturile motorizate de tip off-road trebuie interzise. Deranjul provocat de acestea se compune mai ales din poluarea fonică, dar şi din degradarea solului, a stratului ierbos.

• J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

Prezentă în cazul habitatelor forestiere, şi poate afecta speciile de interes comunitar ai sitului. Speciile de carnivore mari au nevoie de zone întinse de păduri, nefragmentate, conectate între ele.

• F03.01 Vânătoarea

Aceasta a fost identificată mai ales în cazul speciilor Ursus arctos, Canis lupus şi Lynx lynx. O gospodărire neprofesionistă a fondului de vânătoare poate cauza mari pagube. Lipsa activităţilor de ameliorare a habitatelor, a controlului dăunătorilor, selecţia necorespunzătoare a speciilor pradă pot avea consecinţe nedorite, influenţe negative asupra ursului. Ursul este specie ocrotită prin lege, recoltarea unor exemplare se poate realiza doar cu avizul autorităţii centrale de mediu.

• D01.02 Drumuri, autostrăzi

Aceasta a fost identificată mai ales în cazul speciilor Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Triturus cristatus şi Bombina variegata. Drumurile naţionale DN 11 şi DN 2D, cu o lungime totală de cca 24 km în interiorul sitului, reprezintă principalele artere ale traficului. DN 11 face legătura între judeţul Covasna şi judeţul Bacău, iar DN 2D între judeţul Covasna şi judeţul Vrancea. Datorită traficului intens, din cauza poluării sonoră există un deranj accentuat în zonele adiacente acestor drumuri.

Drumurile forestiere şi cele nepavate au o lungime totală de cca 100 km în interiorul sitului, iar o parte dintre acestea sunt drumuri nefolosite, părăsite, unde speciile de amfibieni, mai ales buhaiul de baltă cu burtă galbenă, ar putea găsi habitate pentru reproducere. Astfel, în cadrul utilizării acestor drumuri, este indicată ca habitatele potenţiale să rămâne neatinse. De asemenea, în cadrul dezvoltării unor noi drumuri forestiere, trebuie evitată distrugerea potenţialelor habitate.

În cursul activităților silvice, unele segmente de drum pot fi acoperite prin împrăștiere de pietriș sau prin alte modalități, modificând substanțial gospodărirea apelor - și structura drumurilor. Acest lucru poate conduce la dispariția locurilor de reproducere - prezente în mod aleatoriu - ale Bombinei variegata. Întrucât populația buhaiului de baltă cu burta galbenă se reproduce în spațiile acvatice formate pe drumurile neasfaltate, în cursul eventualelor planificări viitoare de îmbrăcare a drumurilor, trebuie luate în considerare efectele acestora asupra speciei prioritare.

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate privind habitatele se regăsește detaliat în Tabelul nr. 70.

e) relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu:

La nivelul Uniunii Europene cadrul legal de acţiune în scopul protecţiei habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică este stabilit prin Directiva nr.92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, numită în continuare Directiva Habitate, Directiva nr. 2009/147/ CEE a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice, numită în continuare Directiva Păsări, Directiva EEC/3228/86 pentru protejarea pădurilor şi Directiva EEC/2158/92 privind protecţia pădurilor împotriva incendiilor, precum şi regulamentele EC/338/96 privind comerţul cu plante şi animale rare şi EEC/3254/91 privind utilizarea capcanelor de picior pentru vânarea animalelor.

Situl Natura 2000 (ROSCI0130), a fost desemnat prin Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de  importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România modificat şi completat prin Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2387/2011.

Incadrarea planului a fost efectuată în baza etapelor procedurale din evaluarea strategică de mediu (SEA).

2. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire, în special, la:

a) probabilitatea, durata, frecvenţa şi reversibilitatea efectelor:

Scopul Planului de management este de a proteja şi conserva habitatele și speciile de interes conservativ pentru care situl a fost instituit.

Implementarea Planului de management se va realiza prin Planul de activităţi (Tabel 8.1.) care prevede activitățile pentru următorii 5 ani în baza Obiectivelor generale/specifice și a măsurilor specifice/de management. În cadrul Planului de activități este prevăzut și realizarea monitorizării stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar. Responsabil de îndeplinirea celor cuprinse în Planul de activități fiind administratorul ariei natural protejate împreună cu diverși factori interesați, după caz.

b) natura cumulativă a efectelor: toate măsurile și activitățile prevăzute în Planul de management vor asigura conservarea și menținerea stării favorabile a sitului Natura 2000 ROSCI0130 Oituz Ojdula.

c) natura transfrontieră a efectelor: nu este cazul.

d) riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu, datorită accidentelor): nu este cazul.

e) mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate): Planul de management vizează întreaga suprafață a ariei naturale protejate (15343,7 ha), respectiv toate speciile şi habitatele inventariate.

f) valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural: Situl Natura 2000 Oituz-Ojdula dispune de un peisaj divers, bogat, respectiv pe teritoriul celor trei comune (Breţcu, Ojdula şi Lemnia) au fost inventariate mai multe obiective ale patrimoniului cultural (Tabelul nr. 69 din Planul de management);

(ii) depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului: nu este cazul.

(iii) folosirea terenului în mod intensiv: nu este cazul, în zonă se desfășoară activități de ;

g) efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional: Planul de management asigură conservarea diversităţii biologice a zonei, a menținerii integrității speciilor și habitatelor de interes comunitar pentru care situl a fost declarat.

Obligaţiile administratorului sitului:

- Administratorul sitului are obligaţia de a menţine şi de a nu periclita starea de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor naturale precum şi de a asigura integritatea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000/ariilor naturale protejate.

- Respectarea prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

- Conform prevederilor Art.21 alin (5) din Ordonanţă de Urgenţă nr. 57 din 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare ”Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management”

- Toate planurile/proiectele/activitățile care urmează să fie implementate/să fie desfășurate în aria naturală protejată vor avea în vedere și vor respecta Regulamentul sitului, parte integrantă a Planului de management.

- Respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, în special:

• respectarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• respectarea prevederilor Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;
• respectarea Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;
• respectarea prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare; Se interzice depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice fel în afara amplasamentului;
• respectarea OUG nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu, cu modificările şi completările ulterioare;

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu/procedura de evaluare adecvată:

- Anunţurile titularilor planului privind depunerea solicitării de emitere a avizului de mediu, publicate în ziarul Observatorul de Covasna din datele de 17.01.2020 şi 20.01.2020;

-Convocatorul nr. 804/17.02.2020 transmis către membrii CSC privind participarea la ședinta din data de 20.02.2020 și procesul verbal al ședinței nr. 5/20.02.2020;

- Proiectul Deciziei etapei de incadrare și anunțul public privind decizia de incadrare va fi afișat pe pagina proprie de internet a APM Covasna, http://apmcv.anpm.ro

Autoritatea competentă pentru protecţia mediului a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea deciziei în activitatea de definitivare şi avizare din punct de vedere al protecţiei mediului a planului. Documentaţia care a stat la baza emiterii avizului de mediu a fost accesibilă publicului la sediul APM Covasna pe durata derulării procedurii.

Avizul de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii. Titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu –APM Covasna.

Înaintea demarării investiţiei privind lucrările propuse în prezentul PUZ se va depune la APM Covasna documentaţia tehnică necesară în vederea obţinerii acordului de mediu.

Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul în care planul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna.

Prezentul aviz este valabil de la data emiterii, pe toată perioada de valabilitate a planului, dacă nu intervin modificări ale acestuia.

Nerespectarea condiţiilor prezentului aviz se sancționează conform prevederilor legale în vigoare.

Conform prevederilor HG 1076/2004 aveţi obligaţia de a informa publicul în mass media asupra deciziei privind etapa de încadrare a planului în termen de 3 zile de la primirea acesteia. Dovada publicării în mass – media va fi înaintată la APM Covasna. Prezentei decizii i se aplică prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (*actualizată*).

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. NEAGU GHEORGHE

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                   Întocmit,

Ing. Siminiceanu Gabriel Nicolae                                                                   ecol. Balázsi Beáta

Responsabil Biodiversitate,

Geogr. Berde Lajos