Back

DECIZIA nr. 1 din 05.09.2013 de emitere a avizului de mediu

DECIZIA nr. 1 din 05.09.2013

 de emitere a avizului de mediu

 

pentru: “PUZ - Fabrică de prelucrare şi debitare a lemnului Reci” în extravilanul comunei Reci, judeţul Covasna

 

Având în vedere notificarea adresată de S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L., cu sediul în localitatea Sebeş, str. Industriilor, nr. 1, judeţul Alba, înregistrată la APM Covasna cu nr. 3144 din 24.05.2013 (nr. registratură electronică 37/21.05.2013) cu privire la iniţierea procesului de elaborare a  planului urbanistic zonal “PUZ - Fabrică de prelucrare şi debitare a lemnului Reci”, în extravilanul comunei Reci, judeţul Covasnaşi la realizarea primei versiuni a acestuia, în scopul emiterii avizului de mediu pentru proiectul de plan promovat de titularul sus-menţionat,

în urma parcurgerii etapelor procedurale prevazute de Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările şi completările ulterioare,

 

în baza prevederilor H.G. nr. 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia, a Ord. nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HGnr.1076/2004 privindstabilireaprocedurii derealizareaevaluăriidemediupentruplanurişiprograme, a O.M. nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare,

           în considerarea analizării documentelor transmise şi a completărilor ulterioare,

           

în urma consultării publicului, a examinării punctelor de vedere şi a avizelor transmise de autorităţile implicate în procedură, a consultărilor din cadrul Comitetului Special Constituit în şedinţele din datele de 14.06.2013 şi 29.08.2013, respectiv a Grupului de lucru din datele de 26.06.2013 şi 01.07.2013,

în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna decide :

 

            Emiterea avizului de mediu pentru “PUZ - Fabrică de prelucrare şi debitare a lemnului Reci”în extravilanul comunei Reci, judeţul Covasna, titular de plan S.C. Holzindustrie Schweighofer S.R.L., cu sediul în localitatea Sebeş, str. Industriilor, nr. 1, judeţul Alba.

 

Avizul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul supus adoptării.

 

            Scopul planului: schimbarea funcţiunii actuale de teren agricol într-o zonă industrială destinată debitării şi prelucrării lemnului, precum şi conectarea acesteia la infrastructurile existente în zonă.

 

            Varianta de proiect de plan adoptată propune: Proiectul de plan propune includerea în intravilanul construibil al comunei Reci a unei suprafeţe de 67,60 ha reprezentată de teren proprietate particulară a SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL, cu folosinţa actuală de teren agricol categoria III şi IV, în vederea realizării de investiţii cu caracter industrial. Terenul este delimitat de Gara CFR Moacşa şi calea ferată Sf. Gheorghe – Covasna spre Nord, Nord - Est, de drumul naţional DN11 la Nord, de terenuri agricole la Sud, de Drumul de exploatare De53, terenuri agricole şi limita zonei de protecţie sanitară a staţiei de tratare apă şi a celor 2 foraje de alimentare cu apă ale comunei Reci, la Sud - Vest. Zona studiată este situată în afara zonelor protejate (la aproximativ 1,6 km de ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci, la 2,2 km de ROSPA082 Munţii Bodoc-Baraolt şi la 2 km de ROSCI0374 Râul Negru). Zonele locuite cele mai apropiate sunt: localitatea Reci la 590 m, Bita la 680 m, Moacşa la 1090 m.

Planul urbanistic zonal stabileste aliniamentele construcţiilor preconizate corelat cu prevederile Planului urbanistic general al localităţii. Pentru teritoriului studiat s-a stabilit o singura Unitate Teritorială de Referinţă - UTR 1. Bilantul teritorial global al suprafetei sistematizate, se prezinta astfel: suprafaţă teren aferent PUZ care va fi efectiv sistematizată si introdusă in intravilanul construibil= 676.074 mp; suprafaţa construită maximă (propusă) = 95.000 mp; suprafaţa construită desfasurată maxima (propusa) = 112.000 mp, suprafaţa drumuri carosabile de legatură cu DN11 = 4.600 mp (cu servitute de trecere în favoarea Consiliului Local Reci pentru acces la Drum de exploatare De 53), suprafaţa zone verzi amenajate = 15.500 mp, zona de protectie de 40 m respectiv 70 m în jurul puţurilor de alimentare cu apa, zona de protecţie de 20 m faţă de calea ferată regională (limita Nord), zona de protectie de 25 m faţă de DN11. Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) - global = 14 %; Procentul de Ocupare a Terenului (POT) - global = 0,17. Regimul de înălţime al construcţiilor: Construcţiile propuse vor avea un regim de înălţime diferenţiat în funcţie de destinaţia lor. Cea mai înaltă clădire va fi centrala termică pe cogenerare, care va avea o înălţime de 31,25 m şi un coş tip turn de 35 m (raportate la cota teren amenajat). Celelalte clădiri vor avea următoarele înălţimi: silozuri b.a. pentru rumeguş (utilizat pentru fabricatie peleţi) H = 30m; hala rindeluit H = 18,0 m; hală de prelucrare lemn H = 16,5 m; hală productie peleţi H = 15 m; cladire socială (vestiare+cantina) H = 6,9 m; cladire birouri H = 7,3m. Fabrica de prelucrare şi debitare lemn va avea o capacitate de debitare de cca. 800.000 mc/an material lemnos, capacitate de producţie peleţi: aprox. 100.000 to/an. Echiparea edilitară propusă: Alimentarea cu apă potabilăse va realiza prin racordarea la sistemul centralizat de apă al comunei Reci, cu o conductă tip PEHD PN 10 având Dn 110mm. La limita sudică a incintei se propune un sistem de rezervor si statie pompare cu apometru, de la care se va face distributia apei potabile la fiecare clădire care dispune de grupuri sanitare. Necesarul de apă potabilă  estimate este: Qmed zi = 41,17 mc/zi; Qmax zi = 55,50 mc/zi; Qmax h= 5,6 mc/h. Alimentarea cu apă necesară pentru stingere incendii se va asigura din sursă proprie de apă subterană. Numărul puţurilor necesare se va stabili după efectuareastudiuluihidrogeologic preliminar. La elaborarea proiectului tehnic se vor avea în vedere şi alte surse de apă precum şi folosirea altor proceduri de stingere a incendiilor. Evacuarea apelor uzate menajerese va realiza în reţeaua de canalizare a comunei Reci, care transportă apa uzată la staţia de epurare sat Reci a cărui beneficiar este Comuna Reci; Evacuarea apelor pluviale– apele meteorice convenţional curate colectate de pe acoperişul clădirilor sunt conduse către capătul estic al incintei, şi deversate în pârâul Beşeneu; apele meteorice colectate de pe platforme, parcaje şi zona de circulaţie sunt dirijate către separatoare de hidrocarburi, după care sunt conduse către pârâul Beşeneu; Energia termică va fi asigurată de o centrală de cogenerare de energie termică şi electrică care va fi alimentată doar cu biomasă. Căldura rezultată va fi utilizată pentru uscarea cherestelei. Capacitatea de producţie a energiei este de 10 MW. Alimentarea cu energie electrică şi livrarea în Sistemul Energetic Naţional a surplusului furnizat de centrala termică pe cogenerare se va face pe baza unui studiu de solutie elaborat de unităţi specializate. În incintă se va amenaja o platformă tehnologică unde se vor amplasa posturi de transformare.

 

 

Măsuri de reducere, compensare a efectelor semnificative asupra mediului:

- Obligativitatea racordării tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ la reţeaua internă de canalizare, care se va racorda la reţeaua de canalizare a comunei Reci. Apele menajere evacuate în reţeaua de canalizare a comunei Reci se vor încadra în limitele prevăzute de HG 188/02 cu completarile şi modificările ulterioare prin HG352/2005 (NTPA002/02);

- Se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale a apelor şi limitarea consecinţelor acestora. Înainte de descărcarea apelor pluviale în părâul Beşeneu, acestea vor fi trecute prin separatoare de nisip şi hidrocarburi. Se va asigura şi verifica impermeabilizarea bazinelor de decantare. Se va monitoriza periodic calitatea apei pluviale evacuate în receptorul natural (pârâul Beşeneu) şi se va verifica modul de încadrare a indicatorilor faţă de limita admisă conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/2005 (NTPA001/2002) şi a condiţiilor din actele de reglementare emise de autorităţile competente în Gospodărirea Apelor.

- Căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi întreţinute şi curăţate la intervale regulate.

- Nămolurile colectate din decantoare şi cămine se vor depozita temporar pâna la eliminare în containere adecvate şi gestionate/eliminate conform prevederilor legale în vigoare.

- Realizarea de perdele de protecţie la liziera amplasamentului prin plantarea unor arbuşti adecvaţi, cu rol de protecţie fonică şi peisagistică. Utilajele tehnologice din halele de producţie vor fi echipate şi/sau racordate la instalaţii de captare şi reţinere a poluanţilor, în funcţie de compoziţia granulometrică, umiditate, concentraţia poluanţilor în curentul de aer, înainte de intrarea în instalaţiile de reţinere, astfel încât să se obţină randamentele optime de captare şi reţinere a poluanţilor. Indicatorii de calitate ai aerului vor fi monitorizaţi strict. Se va urmări încadrarea lor în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,  a Ord. MAPPM 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind  determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, STAS 12574-87;

- Utilizarea de vehicule şi utilaje  moderne, dotate cu motoare performante care să aibă emisiile de poluanţi sub valorile limită impuse de legislaţia de mediu;

- Dezvoltarea unui management durabil al gestionării deşeurilor rezultate pe amplasament, realizarea de platforme betonate pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu recipienţi ecologici.

- Se vor respecta obligatoriu zonele de protecţie sanitară a puţurilor care alimentează cu apă potabilă comuna Reci precum şi a rezervorului şi staţiei de tratare a apei, conform H.G. 930/2005.

- Materia primă precum şi orice produs intermediar, produs finit vor fi astfel depozitate încât vântul sau alte condiţii atmosferice să nu conducă la poluarea aerului atmosferic.

- Zgomotul rezultat în urma procesului de producţie va respecta limita maximă admisă de Ord. M.S. 536/1997 şi STAS 10009-88, pentru a nu afecta locuitorii localităţilor învecinate.

- Se vor respecta prevederile Legii fondului funciar nr.18/19.02.1991, art. 100, privind obligativitatea decopertării solului fertil prealabil executării construcţiilor propuse, depozitarea (cu acordul proprietrilor) pe terenuri neproductive sau slab productive indicate de organele agricole sau silvice în vederea punerii în valoare sau ameliorării acestora.

 

Măsuri de monitorizare a implementări planului:

 

OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PE COMPONENTE/ASPECTE DE MEDIU

INDICATORI

FRECVENŢA

ORGANIZAŢII RESPONSABILE

 

 

 

Titularul planului sau programului este obligat să depună anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele programului de monitorizare, la APM Covasna.

 

Stabilirea variantei optime a planului s-a realizat în cadrul şedinţelor grupului de lucru din datele de 26.06.2013 şi 01.07.2013, cu participarea autorităţilor publice interesate de efectele implementării planului şi pe baza punctelor de vedere asupra raportului de mediu.

Decizia APM Covasna de emitere a Avizului de mediu se bazează pe respectarea cerinţelor legislative privind integrarea în plan a consideraţiilor de mediu, identificarea problemelor de mediu rezultate ca efect a implementării planului, consultarea autorităţilor şi cetăţenilor posibil a fi afectaţi de implementarea acestuia.

 

Autorităţi şi instituţii publice implicate în procedură: Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul Judeţean Covasna, Instituţia Prefectului Judeţul Covasna, Consiliul Judeţean Covasna, Comuna Reci, Administraţia Bazinală de Apă Olt- SGA Covasna, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Filiala Covasna, Direcţia de Sănătate Publică Covasna, Inspectoratul de Stat în Construcţii Covasna, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Covasna, Inspectoratul Teritorial de Muncă Covasna, S.C. ELECTRICA S.A. Covasna, C.N.C.F. CFR S.A., CZM Braşov, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Secţia Sfântu Gheorghe.

 

Informarea şi participarea publicului la procedura de evaluare de mediu

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a asigurat şi garantat accesul liber la informaţie a publicului şi participarea acestuia la luarea decizilor în procedura de evaluare de mediu conform prevederilor HG 1076/2004. Pe pagina de internet a agenţiei http://apmcv.anpm.roşi la afişierul de la sediul din Sf. Gheorghe, str. Grigore Bălan, nr. 10, au fost publicate/afişate informări asupra procedurii: anunţul de depunere a planului urbanistic zonal, anunţul public privind decizia etapei de încadrare, anunţul public privind disponibilizarea proiectului de plan şi finalizare a raportului de mediu, anunţul privind dezbaterea publică. Toată documentaţia (prima versiune a planului, decizia iniţială a etapei de încadrare, decizia finală a etapei de încadrare, alternativa finală a planului, raportul de mediu, completarea raportului de mediu pe baza observaţiilor primite) a fost accesibilă publicului pe durata derulării procedurii, putând fi consultată şi la sediul APM Covasna. Pentru consultarea publicului a fost organizată o dezbatere publică în data de 22.08.2013, orele 16,30 la Căminul Cultural din localitatea Reci.

Titularul planului a afişat pe propria pagină de internet http://www.schweighofer.at/roprima versiune a planului, alternativa finală a planului, raportul de mediu. De asemenea titularul planului a publicat anunţuri publice pe pagina proprie de internet şi în mass-media, în toate etapele procedurale parcurse conform HG 1076/2004, şi anume:

  • în data de 20.05.2013 anunţ public privind elaborarea primei versiuni a planului apărut în ziarele Székely Hírmondó şi Observatorul de Covasna;
  • în data de 23.05.2013 anunţ public privind elaborarea primei versiuni a planului apărut în ziarele Székely Hírmondó şi Observatorul de Covasna;
  • în data de 15.06.2013 anunţ public privind luarea deciziei etapei de încadrare apărut în ziarul Evenimentul Zilei;
  • în data de 26.06.2013 anunţ public privind decizia finală a etapei de încadrare apărut în ziarul Observatorul de Covasna;
  • în data de 05.07.2013 anunţ public privind disponibilizarea proiectului de plan (alternativa finală) şi finalizarea raportului de mediu apărut în ziarul Observatorul de Covasna;
  • în data de 05.07.2013 anunţ public privind organizarea dezbaterii publice apărut în ziarul Observatorul de Covasna;
  • în data de 08.07.2013 anunţ public privind disponibilizarea proiectului de plan (alternativa finală) şi finalizarea raportului de mediu apărut în ziarele Székely Hírmondó şi Observatorul de Covasna;
  • în data de 08.07.2013 anunţ public privind organizarea dezbaterii publice apărut în ziarele Székely Hírmondó şi Observatorul de Covasna;

Publicul interesat a formulat observaţii pe tot parcursul procedurii de evaluare de mediu care au fost înregistrate la APM Covasna şi luate în considerare în analiza efectuată.

 

Comentarii şi propuneri formulate de publicul interesat

În etapa de încadrareau fost formulate în scris (majoritatea fiind transmise electronic) 68 de comentarii şi propuneri, dintre care un număr de 4 au fost solicitări de informaţii publice privind existenţa unei proceduri de reglementare (aviz, acord, autorizaţie). Un număr de 51 comentarii şi propuneri înaintate de persoane fizice au fost depuse în perioada 10-13 iunie, acestea putând fi concluzionate ca cereri de supunere la evaluare de mediu a planului urbanistic, conform procedurii H.G. nr. 1076 din 8 iulie 2004. Un număr de 14 comentarii şi propuneri având acelaşi obiect au fost formulate de persoane juridice: asociaţii, fundaţii, societăţi. APM Covasna a luat în considerare observaţiile şi comentariile publicului intersat justificate şi pertinente care au fost integrate în decizia iniţială de încadrare.

În etapa de analiză a calităţii raportului de mediuşi de luare a deciziei au fost înaintate 36 de observaţii/comentarii în format electronic şi pe suport de hârtie. Un număr de 25 de sesizări au avut conţinut identic şi au făcut referire la aspecte din raportul de mediu, 4 sesizări se referă atât la aspecte ale raportului de mediu căt şi la aspecte legate de procedură şi prin alte 7 adrese (transmise în perioada 19 – 21 august) s-a cerut prelungirea termenului de depunere a observaţiilor sau amânarea dezbaterii publice.

La dezbaterea publică organizată la Căminul Cultural Reci au fost prezente 147 de persoane (reprezentanţii autorităţilor invitate, public interesat) dintre care 6 persoane au formulat observaţii legate de potenţialul efect al planului asupra peisajului, calităţii aerului (zgomot, fum, praf de rumeguş), a biodiversităţii, precum şi a factorului socio-economic.

 

APM Covasna a luat în considerare punctele de vedere exprimate de publicul interesat, solicitând completarea raportului de mediu cu analiza aspectelor semnalate.

 

 

Consideraţii ce stau la baza luării deciziei de emitere a avizului de mediu

Analiza calităţii raportului de mediu, efectuată de APM Covasna, a avut în vedere următoarele elemente:

  • respectarea conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 2 a HG nr. 1074/2004;
  • prezentarea dificultăţilor tehnice, procedurale şi de altă natură care au fost întâmpinate şi explicitarea oricăror ipoteze şi incertitudini;
  • prezentarea alternativelor studiate, a modului în care consideraţiile de mediu au fost integrate în proiectul de plan, precum şi procesul definitivării proiectului ca urmare a informaţiilor rezultate pe parcursul evaluării;
  • justificarea motivelor care au stat la baza eliminării din analiză a anumitor aspecte;
  • luarea în considerare a aspectelor semnalate în timpul procesului de consultare cu alte autorităţi şi cu publicul;
  • prezentarea informaţiilor grafice-hărţi, scheme, schiţe, diagrame;
  • existenţa unui program adecvat de monitorizare a efectelor asupra mediului.

 

Luarea în considerare a observaţiilor publicului interesat

În considerarea observaţiilor formulate de public Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a solicitat completarea proiectului de plan şi refacerea raportului de mediu cu evaluarea aspectelor semnalate. Forma finală a planului şi a raportului de mediu înaintate autorităţii de mediu includ aceste elemente. Documentele au fost postate pe pagina de internet a APM Covasna http://apmcv.anpm.roşi pe pagina de internet a titularului de plan. De asemenea, sunt disponibile la sediul autorităţii de mediu şi sediul titularului de plan. Au fost luate în considerare observaţiile şi comentariile publicului interesat justificate şi pertinente pentru faza de planificare.

Principalele observaţii formulate de publicul interesat au fost următoarele:

 

1. Analizarea şi abordarea potenţialelor impacte indirecte ale planului asupra fondului forestier; extinderea ariei de impact a planului şi organizarea de dezbateri publice şi în alte localităţi din ţară.

Organizarea unor dezbateri publice şi în alte localităţi din ţară datorită impactului indirect asupra fondului forestier nu se justifică având în vedere următoarele: Activitatea propusă pe amplasament este de debitare şi prelucrare a materialului lemnos şi nu de exploatare forestieră. Firma poate achiziţiona materialul lemnos necesar procesului de producţie atât de pe piaţa internă cât şi de pe piaţa externă. Conform Legii nr. 24/2008 cu modificările şi completările ulterioare - Codul silvic, respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi deţinătorii de fond forestier. Aceştia au obligaţia de a respecta amenajamentele silvice, de a asigura paza şi integritatea fondului forestier, de a realiza lucrări de regenerare a pădurii, de a exploata masa lemnoasă numai după punerea în valoare, autorizarea parchetelor şi eliberarea documentelor specifice de către personalul abilitat. Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri nu poate depăşi posibilitatea stabilită prin amenajament silvic iar volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din păduri nu poate depăşi posibilitatea anuală. Controlul circulaţiei materialelor lemnoase este reglementat de legislaţia specifică naţională (Codul silvic) şi internaţională.

 

2. Căutarea, prezentarea şi dezbaterea alternativelor privind locaţia planului industrial care să nu se suprapună cu rezervele şi infrastructura de extragere şi tratare de apă potabilă a unei localităţi locuite.

Pentru alegerea amplasamentului s-au luat în considerare o serie de factori tehnici, sociali, economici şi de mediu. În cadrul şedinţelor Grupului de lucru constituit pentru derularea procedurii de evaluare strategică de mediu a PUZ s-a considerat că acest amplasament este corespunzător, oferind siguranţă din punct de vedere al impactului asupra zonelor locuite, al ariilor naturale protejate şi asupra altor factori de mediu.

În ceea ce priveşte siguranţa surselor de ape subterane precum şi a captărilor aferente acestora, folosite pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă a localităţii Reci, a construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, aceasta este asigurată prin respectarea restricţiilor prevăzute pentru zonele de protecţie sanitară instituite.

 

3. Realizarea şi prezentarea unui studiu hidrogeologic despre potenţialele efecte ale planului asupra calităţii şi cantităţii apei subterane exploatabilă pentru alimentarea comunei cu apă potabilă.

Înainte de forarea noilor puţuri se va efectua un Studiu hidrogeologic care va fi expertizat de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, institut care ţine evidenţa tuturor puţurilor realizate şi avizate. Expertiza va defini dacă debitul calculat prin Studiul Hidrogeologic este corect şi are totodată scopul de a se asigura că nici un utilizator nu va fi afectat. Studiul este solicitat de autoritatea de gospodărire a apelor, în scopul avizării, la faza de proiect tehnic.

 

4. Măsurarea şi prezentarea debitului şi calităţii apei din puţurile existente.

Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a localităţii Reci deţine Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 17/20.12.2012.  Conform Raportului tehnic al surselor de alimentare cu apă ale localităţii Reci, întocmit de SC FORADEX SA Bucuresti, debitul de exploatare pentru F1 Reci este de 4,00 l/s şi debitul de exploatare pentru F2 Reci este de 4,00 l/s. Puţurile sunt exploatate în regim alternativ.

 

5. Prezentarea capacităţii sistemului de apă potabilă pentru a suporta o suprasolicitare propusă în plan şi a faptului ca gospodăriile nu vor rămăne fără debitul de apă potabilă necesară.

Cele 2 surse de apă asigură un debit total de 8 l/s. Debitul necesar pentru alimentarea cu apă a localităţii Reci este Qn= 4,66 l/s. Prin adresa nr.1320/31.05.2013 Primăria Comunei Reci a acordat aviz favorabil pentru alimentarea cu apă a fabricii la un debit Q maxh= 1,3 l/s cu menţionarea dimensiunilor de racordare.

 

6. Prezentarea capacităţii infrastructurii de canalizare şi probarea faptului că sistemul are capacitatea de a prelua surplusul generat de zona industrială propusă.

Racordarea la reţeaua de canalizare centralizată a Comunei Reci a fost cerută de Primăria Comunei Reci şi susţinută de reprezentanţii Grupului de lucru tocmai pentru a asigura exploatarea eficientă a staţiei de epurare. Este cunoscut faptul că în zonele rurale procentul de racordare la reţeaua de canalizare este scăzut, debitul influent fiind insuficient pentru funcţionarea staţiei de epurare la parametrii proiectaţi. La faza DTAC se va prezenta breviarul de calcul pentru apa uzată menajeră, conform normativului de conţinut al documentaţiilor tehnice elaborate pentru obţinerea avizului de  gospodărire a apelor.

 

7. Argumentarea necesităţii lucrărilor de amenajare având în vedere că menţinerea albiei naturale este cea mai recomandabilă pentru menţinerea unui echilibru natural a debitului de apă (amenajarea măreşte viteza apei şi capacitatea de absorbţie a debitelor mari ocazionale)

În cadrul şedinţelor Grupului de Lucru, Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna a solicitat consolidarea malului stâng în zona de evacuare pentru prevenirea eroziunii şi recalibrarea albiei pârâului Beşeneu până la deversarea în Râul Negru pentru preluarea debitului maxim calculat de aproape 6 mc/s (în cazul unor ploi torenţiale).

Totodată avizul nr. 29/02.09.2013 al Sistemului de Gospodărire a Apelor Covasna prevede lucrări hidrotehnice de redimensionare a secţiunii albiei şi a digurilor de apărare pe tronsonul aval de punctul de descărcare până la confluenţa cu r. Negru la noile debite necesare a fi transportate, a consolidării malurilor în secţiunea de descărcare a pluvialului, a zonei de confluenţă cu R. Negru precum şi în alte puncte de pe acest tronson dacă studiile întocmite la redactarea proiectului tehnic o vor impune, a redimensionării podeţului tubular existent în amonte de staţia de epurare a localităţii Bita şi executarea acestor lucrări.

 

8. Abordarea în fond a problemelor cauzate de modificarea semnificativă a peisajului şi evaluarea impactului asupra turismului.

La începutul Capitolului 2.8.1. al Raportului de mediu se vor introduce următoarele:

”In proximitatea planului, la cca. 2-2.5 km, se află zona turistica denumita Dealul Pivnitile Mari (in maghiara Oriaspince teto). Consiliul Judetean Covasna a aprobat studiul de fezabilitate pentru această zonă in anul 2006 iar inaugurarea a avut loc in luna august 2007, cu prilejul primei intalniri a covasnenilor din diaspora. De la inaugurare au fost organizate de Centrul Cultural Judetean Covasna, Consiliul Judetean Covasna si Primaria Orasului Sfantu Gheorghe cateva evenimente dintre care amintim: Intalnirea mondiala a maghiarilor –2007, HaromszEkunk; Program de prezentare a valorilor si traditiilor locale – 2008, 2009, 2010; Galopiada Secuiasca – intalnirea Scaunelor Secuiesti – 2011, 2012, 2013.”

La începutul Capitolului 6.1.4 se va introduce următoarea figură:

 

fig. 6.1.4.1 Reprezentarea impactului asupra peisajului

 

Peisajul zonei este caracterizat preponderent de terenuri agricole şi zone de servicii (Gara CFR, Statii distributie carburanti, Hotel). Crearea unei zone industriale în vecinătatea acestora nu modifică semnificativ peisajul şi nu afectează turismul din zonă.

 

9. Este eronată menţiunea că planul nu are impact (este neutru) asupra modificării peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre categoriile de folosinţă a terenului şi a valorii estetice a peisajului respectiv asupra fragmentării peisajului.

Planul urbanistic Zonal aferent Fabricii de Debitare şi Prelucrare a Lemnului - Reci din punct de vedere urbanistic şi peisagistic se încadrează în zona de dezvoltare a Comunei Reci fiind amplasat în vecinătatea unei zone de 123 ha care a fost deja sistematizată în anul 2008 prin „PUZ Centru logistic de afaceri si retail – SC Scorillo Intercom SRL”. Peisajul caracteristic zonei este reprezentat de terenuri agricole.

 

10. Analizarea corectă a efectelor asupra biodiversităţii, completarea acestei secţiunii şi totodată prezentarea unui studiu despre fauna zonei (mamifere, fluturi, insecte, etc.) din care să rezulte informaţii despre efectul investiţiei reale asupra biodiversităţii.

Zona studiata este situată în afara zonelor protejate (la aproximativ 1,6 km de ROSCI0111 Mestecănişul de la Reci, la 2,2 km de ROSPA082 Munţii Bodoc-Baraolt şi la 2 km de ROSCI0374 Râul Negru). Ca urmare, în Raportul de mediu, la Capitolul 2.6.1. înaintea figurii 2.6.1.1 Siturile Natura 2000 din raza de 2,5 km de amplasamentul studiat  se vor introduce următoarele:

”Zona amplasamentului nu reprezintă zonă de interes conservativ din punct de vedere abiodiversităţii şi a protecţiei habitatelor. La efectuarea lucrărilor de teren pentru Raportul de mediu nu s-au observat exemplare de Crex crex sau Aquila pomarina. Având în vedere că evaluarea s-a efectuat în perioada cuibăritului se poate concluziona că zona amplasamentului nu poate fi considerată ca o zonă preferată de cristelul de câmp.

Deşi teoretic acvila ţipătoare mică poate folosi inclusiv zona amplasamentului pentru hrănire, în apropierea amplasamentului nu există păduri specifice preferate de specie pentru cuibărit. Zonele de cuibărit şi de hrănire preferate de specie (pe teritoriul judeţului Covasna, aferent sitului ROSPA 0082 Munţii Bodoc Baraolt) sunt valea mai îngustă a Oltului, amonte de Sfântu Gheorghe, până la Tuşnad Băi.”

 

11. Informaţii despre starea terenului vizat de către investiţie, câte hectare sunt nelucrate, câte sunt terenuri arabile, etc.

Suprafaţa Planului urbanistic zonal este în totalitate teren arabil de categoria III şi IV.

 

12. Corelarea planului cu ”Planul Naţional de Acţiune în Protecţia Mediului (PNAPM), PRAM şi PLAM:

În raportul de Mediu, la Capitolului 1.3 se vor introduce următoarele: ”Planul Naţional de Acţiune în Protecţia Mediului (PNAPM): Obiectivele generale si specifice pe domenii de mediu a PNAPM cu care se corelează Planul:

Protecţia atmosferei:

  • Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate a calităţii aerului
  • Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;
  • Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer;
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie.

Managementul deşeurilor şi al substanţelor şi preparatelor chimice:

  • prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate;
  • reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică;
  • valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea lor ca sursă de energie.”

 

13. Evaluarea solului de pe aria planului. Ce se va intampla cu pământul fertil:

Având în vedere datele hidrogeologice enumerate la capitolul 2.2.1 respectiv starea actuală a apei subterane din capitolul 2.3.1 din Raportul de mediu, se evidenţiază sursa apei din care se alimentează Comuna Reci. Astfel se poate enunţa că nici apele pluviale direcţionate în apele de suprafaţă de pe amplasament nu provoacă un dezichilibru corpului de apă având o suprafaţă de 1917 km2 şi nici resursa de apă de adâncime medie exploatată de Comuna Reci nu va avea de suferit.

Solul fertil descopertat se va transporta şi se va folosi pentru îmbunătăţirea unor terenuri slab productive sau neproductive la cererea expresă a deţinătorilor. De asemenea solul fertil poate contribui la un aport substanţial pentru recultivarea depozitelor neconforme de deşeuri menajere. Condiţiile livrării solului fertil se vor face în condiţiile legi prin acorduri şi/sau contracte comerciale.

 

14. Mai multi indicatori relevanti planului privind emisiile:

Considerăm că indicatorii aleşi sunt caracteristici funcţionării obiectivului propus în plan. Dioxidul de sulf, ”ozon”-ul şi hidrocarburile nu sunt specifice emisiilor centralelor termice. În cazul PM 2,5 nu se aplică măsurătorilor efectuate pentru evaluarea conformităţii cu obiectivul de reducere a expunerii pentru protecţia sănătăţii umane (Lege 104/2011, anexa 3, pct G6.).

 

15. Intensificarea traficului:

Holzindustrie Schweighofer Srl nu desfasoara activitate de exploatare forestieră, nu are în dotare autoutilitare specifice şi nu execută transport rutier de buşteni. Transportul rutier se supune unor reglementări concrete şi bine definite. Impactul traficului rutier poate fi un impact generat indirect.

Taficul se poate intensifica în zona ROSCI0111 cu un număr de cca. 10 autoutilitare ca urmare a implementării planului, restul mijloacelor auto provenind din 3 direcţii rutiere. Acest număr de autoutilitare nu poate provoca distrugerea sau agravarea ROSCI0111 sau să depăşească limitele admise pentru calitatea aerului.

 

16. Evaluarea cantitatii şi precizarea soartei cenuşii:

Raportul de mediu prevede respectarea şi aplicarea prevederilor Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, în special în colectarea separată şi ierarhizarea metodelor de eliminare. Cantităţile de deşeuri şi modul de gestionare a acestora vor fi prezentate la faza de proiect tehnic.

 

17. Date suplimentare dintr-o perioadă statistic interpretabilă:

Măsurătorile zgomotului de fond şi interpretarea rezultatelor s-au efectuat conform prevederilor legale. Interpretarea statistică a numărului de autovehicule de pe porţiunea DN11 nu influenţează rezultatele evaluării pe punctele de măsurare.

 

18. Efecte socio-economice:

Raportul de mediu prezintă evoluţia principalelor indicatori socio-economici aferenti activităţii specifice de tăiere şi rindeluire a lemnului paralel în judeţele în care titularul are deja în exploatare fabrici cu aceleaşi caracter (2002-2012). Datele statistice prezentate nu arată un impact negativ asupra locurilor de muncă şi asupra numărului de firme care activează în acest domeniu, în zonele în care titularul desfăşoară activităţi similare. Tendinţele de evoluţie a indicatorilor analizaţi arată cu precădere un efect macro-economic şi nu un impact local sau regional.

Cantitatea de răşinoase exploatată în cele 2 judeţe enumerate (Covasna şi Harghita) prezintă volumul de masă lemnoasă recoltată în anul 2011, adică aproape 1.000.000 mc. Analiza nu conţine date care să prezinte cantitatea de masă lemnoasă prelucrată din acest volum în cele 2 judeţe, acesta fiind necesar având în vedere că impactul se stipulează a fi negativ în rândul domeniului ”produse intermediare”.

Totodată ţinem să menţionăm că masa lemnoasă este preconizat a fi procurată atât de pe piaţa internă cât şi de pe piaţa externă.

Referitor la impactul asupra pensiunilor şi hotelurilor de pe traseul DN11 şi DN13E, pe de o parte considerăm că în zona judeţului Covasna traseul autoutilitarelor care vor aproviziona fabrica nu va trece pe lângă toate cele 15 unităţi menţionate. Totodată gradul de ocupare şi numărul clienţilor pensiunilor şi hotelurilor existente pe drumurilor naţionale depind de numărul de persoane care apelează la serviciile acestor unităţi. Astfel creşterea moderată a traficului poate crea un impact pozitiv pentru unităţile turistice de pe marginea DN11 şi DN13E şi nicidecum nu vor produce impactul negativ prognozat în adresele înaintate.

 

Puncte de vedere/avize emise de autorităţile interesate:

  • Notificarea-Asistenţă de specialitate de sănătate publică nr. ad. 16 din 22.05.2013emisă de Direcţia de Sănătate Publică Judeţul Covasna;
  • Avizul nr. 29/02.09.2013 al Sistemului de Gospodărire a Apelor Covasna;
  • Avizul favorabil nr. 01/07.06.2013 emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Covasna;
  • Avizul nr. 1746/14.06.2013 al Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Covasna;
  • Avizul nr. 26/27.05.2013 emis de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Filiala Judeţeană Covasna;
  • Avizul favorabil nr. 184/13/SU-CV din 21.06.2013 emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Mihai Viteazul” al Judeţului Covasna;
  • Avizul favorabil nr. D/3080 din 03.006.2013 al Ministerului Apărării Naţionale Statul Major General;
  • Avizul favorabil emis de Serviciul Român de Informaţii nr. 54690/30.05.2013;
  • Avizul favorabil emis de ROMTELECOM;
  • Avizul favorabil nr. 11000 din 14.05.2013 emis de Primăria Comunei Reci;
  • Punctul de vedere nr. 7343 / 21.08.2013 emis de Consiliul Judeţean Covasna;
  • Punctul de vedere nr. 690/21.08.2013 emis de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Filiala Judeţeană Covasna;
  • Punct de vedere al Sistemului de Gospodărire a Apelor Covasna nr. 4783/30.08.2013;
  • Punct de vedere al Comisariatului Judeţean Covasna al GNM înregistrat cu nr. 5377/30.08.2013.

 

Procedura administrativă şi contencios administrativ

 

Decizia de emitere a avizului de mediu poate fi contestată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/5004, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezenta decizie se referă la emiterea în conformitate cu prevederile HG 1076/2004 a Avizului de mediu pentru “PUZ - Fabrică de prelucrare şi debitare a lemnului Reci”. După obţinerea AVIZULUI DE MEDIU, titularul are obligaţia de a supune acest plan procedurii de adoptare numai în forma avizată de autoritatea competentă de mediu – APM Covasna.

 Decizia privind emiterea avizului de mediu nu ţine loc de autorizaţie de construire, nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.

 Răspunderea pentru corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia APM Covasna şi a publicului revine titularului planului, iar răspunderea pentru corectitudinea studiilor şi evaluărilor revine autorilor acestora, conform art. 21 din OUG nr. 195/2005privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

DIRECTOR EXECUTIV,

Ing. Neagu Gheorghe

 

Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii,                                                                       Întocmit,

              Ing. Cornea Luminiţa                                                                                     Ing. Farkas János

 

I. MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PUZ

Crearea si asigurarea unor spatii urbane de buna calitate, orientate spre utilizator, care joaca un rol importanta in conditiile de trai ale populatiei ca suma a tuturor aspectelor economice, tehnologice, sociale si ecologice:

- Respectarea POT, CUT

-Respectarea aliniamentului

-Respectarea regimului de inaltime

-Pastrarea unei zone tampon de minim 30m de perdelele de protectie prevazute perimetral zonei industriale;

-Pastrarea zonei de protectie a digurilor pârâului Beşeneu

-Pastrarea zonei verzi de protectie

-Pastrarea zonei de protectie a infrastructurii feroviare

-Pastrarea zonei de siguranta a retelelor electrice aeriene

-Modul de utilizare a suprafetelor de teren, (ha, %)

-Nr. de cazuri de POT si CUT schimbat fata de prevederi PUZ (nr.)

-Nr. derogari de la regulament pentru schimbari in functiuni (Nr)

-Distante, inaltimi (m)

 

Anual

ISC, Primăria Reci, Autoritatea administratiei publice judeţene

 

 

Imbunatatirea infrastructurii tehnice:

-Racordarea constructiilor la reteua publica de distributie a apei potabile şi racordarea la surse proprii a reţelei de reumplere rezerva PSI şi apă tehnologică

-Racordarea constructiilor la reteua de canalizare ape menajere

-Asigurarea scurgerii apelor pluviale la reteua colectoare a acestora

-Imbunatatirea infrastructurii de drumuri

-Realizarea alimentarii cu apa si evacuarii apelor uzate la toti consumatorii de pe amplasament (instalatii si grad de acoperire sau numar consumatori)

- Numar de drumuri nou construite sau modernizate (nr. sau Km), (accesul la proprietati)

Anual

ISC, Primăria Reci, Autoritatea administratiei publice judeţene

 

APA

Limitarea poluarii punctiforme si difuze a corpurilor de apa de suprafata delimitate de amplasament PUZ

 

Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in receptori naturali conform HG 188/2002 cu completarile si modificarile ulterioaree prin HG352/2005 (NTPA001/2002)

-Indicatori de calitate specifici pentru monitorizarea receptorilor naturali conform OM 161/2006

-Modul de respectare a razei zonelor de protectie (m)

Trimestrial dacă

nu se va prevedea altfel în actul de reglementare SGA

 

Monitorizarea se realizeaza prin Sistemul National de Supraveghere a calitatii Apelor –SGA COVASNA

-Administratorul retelei de evacuare centralizata din zona PUZ

-Emisiile in apa trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului si gospodărire a apelor si raportate SGA Covasna

 

APA

Asigurarea calitatii apelor uzate evacuate in canalizare

 

Indicatori de calitate specifici apelor uzate evacuate in canalizarea urbana conform HG 188/02 cu completarile si modificarile ulterioare prin HG352/2005 (NTPA002/02)

APA

Asigurarea calitatii apei potabile

 

Indicatori de calitate conform Legii nr. 458/2002 modificata si completata cu Legea 311/2004

-Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare a apei din subteran conform prevederilor HG 930/2005 si a autorizatiei de gospodarire a apelor emisa de SGA Covasna

Permanent

DSP Covasna

AER

Mentinerea calitatii aerului inconjurator sub valorile limita prevazute de normele in vigoare

Programul de monitorizare a calitătii factorului de mediu AER va include următoarele acţiuni:

-Monitorizarea surselor de emisie stationare din zona industriala conform planurilor de monitorizare prevazute in Autorizatiile de mediu pentru societatile industriale / concentratii de poluanti la emisie pentru sursele dirijate, Inventarul anual al emisiilor de poluanti, Rapoarte anuale-conform cerintelor autoritatilor de mediu

-Monitorizarea calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de activităţile industriale, conform cerintelor din Avizul Sanitar emis de DSP-Covasna / concentratii de poluanti in aerul ambiental in zonele populate

Indicatori de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993,

-Indicatori de calitate privind niveluri de imisii de poluanti în atmosferă conform,  Legii nr. 104/ 2011, STAS 12574/87

-Verificarea implementarii masurilor de protectie a factorului de mediu aer

Anual

Emisiile in aer si nivelul trebuie monitorizate la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

ZGOMOT

Reducerea impactului produs de zgomot şi vibraţii asupra receptorilor sensibili

Monitorizarea nivelului de zgomot la limita zonelor industriale si in zona cu receptori sensibili

Indicatori privind nivelul de zgomot stabiliti prin STAS 10009-88 si Ordinul MS 536/1997

Verificarea implementarii măsurilor de protecţie împotriva efectelor zgomotului

Anual

Nivelul de zgomot trebuie monitorizat la nivel de operator conform cerintelor din autorizatia de protectia mediului

DEŞEURI

aplicarea prevederilor L211/2011 privind regimul deşeurilor, în special în colectarea separată şi ierarhizarea metodelor de eliminare;

prevederile HG856/2002 şi 1061/2008

 

- Raportări regulate ale gestiunii deşeurilor pe categorii şi a modului de eliminare/valorificare

Permanent, lunar

Evidenţa gestiunii deşeurilor, desemnarea unui responsabil pentru gestiunea deşeurilor, responsabil de mediu, completarea anexelor pentru încărcarea şi transportul diferitelor categorii de deşeuri.

SĂNĂTATE

Ameliorarea starii de sanatate a populatiei prin implementarea de masuri care sa vizeze asigurarea dotarilor edilitare si prevenirea poluarii datorita noxelor, inclusiv a poluarii fonice.

Monitorizarea respectarii cerintelor impuse prin Avizului Sanitar PUZ, prin Programul de conformare pentru starea de sanatate a populatie

 

- Indicatori de calitate din OMS 536/1997

-Indicatori de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, STAS 12574/87

-Indicatori de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88

-Indicatori de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004

-Indicatori de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2006

-Indicatori de sanatate specifici care sa permita evaluarea starii de sanatate a populatiei in relatia cu fabrica de prelucrare a lemnului

-Reclamatii primite referitoare la zgomot

-Indicatorii de sanatate trebuie monitorizati la nivel de operator conform cerinţelor din Avizul sanitar emis de DSP Covasna

 

Structuri teritoriale ale Institutului National de statistica, Ministerul sanatatii Publice

Garda Nationala de mediu

SGA Covasna;