Back

COMPLETARI raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului

COMPLETARI

La raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul

“Imprejmuire in vederea infiintarii unei crescatorii de vanat”

cf. adresei Nr. 1326 din 12.03.2014

 

Informaţii generale

Titular de proiect: S.C. IMPORT EXPORT LENGYEL S.R.Lcu sediul in Sfantu Gheorghe, Bd. General Grigore Balan nr 2, bl. 43. Sc A Ap. 2, Jud, Covasna.

Autor studiu de impact: Unici Gheorghe Remus, atestat RIM si EA, inregistrat în registrul naţional al elaboratorilor la poziţia 71. Adresa, Str Godeanu Nr. 7 Bl 1 Ap 8, Caransebes, jud Caras Severin, E-mail: runici@yahoo.com

Situaţia proiectată

Compartimentarea interioară

Suprafaţa totală împrejmuită de 84,1ha va f divizată în două compartimente:

a) compartimentul destinat întreţinerii animalelor cu o suprafaţă de 82,0 ha;

b) compartimentul  de carantină cu suprafaţa de 2,1 ha amplasat la intrarea în complex. Acesta va servi la stocarea animalelor proaspăt achiziţionate, înainte de eliberarea în crescătorie, respectiv la stocarea celor pregătite pentru comercializare.

Imprejmuirile

Împrejmuirea se realizeaza din plasa de sârmă specială pentru vânat, montată pe stâlpi din lemn înfipţi în sol prin presare, fără a se utiliza ciment. Înălţimea totală a împrejmuirii este de 2,0 m. Distanţa dintre stâlpi va fi de 5 m.

Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie

Principiul general de funcţionare al crescătorieieste următorul: se stabileşte nivelul efectivului de reproducători, în funcţie de suprafaţa totală a  împrejmuirii, se realizează sporul natural anual care ulterior se valorifică integral.

În cazul de faţă, stocul de reproducători este de cca 60 ex la care se adaugă 5 - 6 juvenili şi subadulţi.

Sporul natural la lopătarul de crescătorie este apreciat la nivelul de 90 - 95% din efectivul de femele mai bătrâne de 2 ani, spor care se valorifică pentru consumul propriu al proprietarului, ori prin comercializare în stare vie.

În situaţia în care se observă o degradare a stării vegetaţiei din interior, se va proceda la compartimentarea temporară cu fir electric repelent şi utilizarea rotaţională a fiecărui compartiment creat. Densitatea foarte mică a animalelor însă, nu este de natură să producă pagube  asupra vegetaţiei existente.

Capturarea în vederea comercializării ori manipularii curente se face prin intermediul unei capcane tip « melc » în care animalele sunt conduse treptat din spatiu larg intr-un tunel de transfer, iar apoi la lăzile de transport.

Producţia crescătoriei este reprezentată de întregul spor natural care, după atingerea capacităţii totale de producţie este absolut obligatoriu să fie comercializat în totalitate pentru a nu se produce suprapopularea spaţiului utilizat.

 

Amenajări interioare; instalaţii şi mod de utilizare

Pentru a se preveni degradarea covorului vegetal şi formarea noroiului in punctele de hrănire, vor fi utilizate hrănitori mobile cărora le va fi schimbata periodic pozitia.

      Amenajarile interioare constau in:

  • 1 buc. depozit de fan / crescătorie;
  • 1 buc. magazie de furaje;
  • 6 buc. iesle mobile în care se administreaza fân;
  • 12 buc. hranitoare tip troaca pentru administrarea furajului concentrat şi porumbului boabe ;
  • 1 buc capcană de prindere;
  • 6 buc. sararii (câte doua în fiecare compartiment mare şi una în compartimentul de carantină);
  • 2 buc. adăpătoare.

 

Ciclul de producţie

Dat find faptul că scopul crescătoriei nu este cel de recoltare prin vânătoare, deci  nu interesează trofeele mari, ciclul de producţie se reduce de la 9 ani (cât este considerat optim pentru lopătarul din complexurile de vânătoare) la 7 ani. În momentul în care reproducătorii ajung la această vârstă, ei var fi înlocuiţi cu tineret. Pentru a se perpetua un stoc de reproducători într-o structură a claselor de vârstă cât mai echilibrată, este indicat ca la achiziţia iniţială a acestuia, structura să fie apropiată de următorul model :

  • 1 mascul de 4 ani ; 1 mascul de 5 ani ;

- 2 femele de 1 ani ; 2 femele de 2 ani ; 2 femele de 3 ani ; 1 femela de 4 ani, 1 femela de 5 ani .

De asemenea, este recomandat ca efectivul de reproducători achiziţionat să fie suficient de numeros şi cu provenienţe diferite a exemplarelor pentru a constitui cât mai curând stocul complet de reproducători, dar şi pentru a avea o variabilitatea genetică suficient de mare în scopul prevenirii fenomenului de consangvinizare. Periodic, la câţiva ani se va proceda la împrospătarea de sânge.

 Densităţi de creştere, efective, producţia anuală, clase de sex  şi vârstă

Densitatea de creştere practicată urmăreşte modelul extensiv de lucru, ea nedepăşind, atunci când efectivul este maxim, înainte de valorificarea sporului natural, 1 ex / ha teren. Comparativ, capacitatea maximă de creştere intensivă conform modelului neozeelandez este de 25 ex / ha).

Sex ratio practicat va fi de 1:1.

Producţia anuală scontată după atingerea efectivului dorit de reproducători este de 30 ex lopătar.

Selecţia reproducătorilor se face la masculi pe baza calităţii trofeelor şi a dimensiunilor corporale, iar la femele criteriile sunt greutatea corporală şi calitatea viţeilor ; vor fi preferate ciutele care fată doi viţei cu condiţia ca aceştia să fie perfect viabili şi cu dimensiuni corporale mari.

Deşi scopul principal al acestei crescătorii nu este producerea unui număr mare de viţei care să fie comercializaţi ulterior, prezentăm modul de lucru pe care proprietarul il va practica pentru menţinerea unui nucleu de înaltă calitate.

 

Provenienţa animalelor, gestionarea efectivelor, atingerea capacităţii optime de producţie

Provenienta animalelor variază în functie de raportul cel mai bun pret calitate de la momentul achiziţiei. Animalele vor fi achiziţionate de la complexuri de vânătoare şi crescătorii de vânat autorizate.

În tabelele 1 – 5 este prezentat planul teoretic de gestionare a efectivelor în crescătoria „Lengyel” în condiţiile în care se porneşte de la un stoc iniţial de reproducători de 10 ex: 2 masculi şi 8 femele.

În calculul de mai jos a fost considerat un spor natural de 100% pentru femelele de peste 2 ani.

Conform acestei dinamici teoretice de dezvoltare a stocului, după 6 ani a fost atins numeric nivelul stocului de reproducători, deşi structura pe clase de vârstă şi sex nu este încă bine echilibrată; în al 5 – lea an, pe lângă tendinţa de normalizare a structurii reproducătorilor, s-a ajuns la capacitatea de producţie completă a crescătoriei.

Valorificarea se face în rândul exemplarelor de 1,5 ani, conform tehnologiei, precum şi a adulţilor care au depăşit ca vârstă ciclul de producţie de 6 ani al crescătoriei.

 

Planul de gestionare al efectivului de lopătar în perioada 2014-2015

                                                                                                                Tabelul 1

 

Nr.

crt

Starea fondului

Sex

Clase de vârstă

Total

Juv

1

2

3

4

5

6

7

1.

Stocul “ţel” de reproducători

m

f

 

7

7

6

6

5

5

4

4

4

4

4

4

 

30

30

60

2.

Efectivul achizitionat initial

m

f

 

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

 

2

8

10

3.

Sporul natural / 2014

m

f

4

4

 

 

 

 

 

 

 

4

4

8

4.

Stocul înaintea valorificării

m

f

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

 

6

12

18

5.

Planul de valorificare

m

f

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

6.

Stocul după valorificare

m

f

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

 

6

12

18

7.

Situaţia faţă de atingerea efectivului “ţel” de reproducători

m

f

+4

+4

-6

-5

-5

-4

-5

-3

-4

-3

-4

-3

-4

-4

 

-24

-18

-42

 

 

Planul de gestionare al efectivului de lopătar în perioada 2015 - 2016

                                                                                                                Tabelul 2

 

Nr.

crt

Starea fondului

Sex

Clase de vârstă

Total

Juv

1

2

3

4

5

6

7

1.

Stocul “ţel” de reproducători

m

f

 

7

7

6

6

5

5

4

4

4

4

4

4

 

30

30

60

2.

Efective la 31 martie 2015

m

f

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

 

6

12

18

3.

Trecerea in clasa de varsta superioara

 

 

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

6

12

18

4.

Sporul natural / 2015

m

f

6

6

 

 

 

 

 

 

 

6

6

12

5.

Stocul înaintea valorificării

m

f

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

12

18

30

6.

Planul de valorificare

m

f

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

7.

Stocul după valorificare

m

f

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

12

18

30

8.

Situaţia faţă de atingerea efectivului “ţel” de reproducători

m

f

+6

+6

-3

-3

-5

-4

-4

-3

-4

-2

-4

-3

-4

-3

 

-18

-12

-30

 

 

 

 

 

 

 

 

Planul de gestionare al efectivului de lopătar în perioada 2016-2017

                                                                                                                Tabelul 3

 

Nr.

crt

Starea fondului

Sex

Clase de vârstă

Total

Juv

1

2

3

4

5

6

7

1.

Stocul “ţel” de reproducători

m

f

 

7

7

6

6

5

5

4

4

4

4

4

4

 

30

30

60

2.

Efective la 31 martie 2016

m

f

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

 

12

18

30

3.

Trecerea in clasa de varsta superioara

 

 

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

12

18

30

4.

Sporul natural / 2016

m

f

9

9

 

 

 

 

 

 

 

9

9

18

5.

Stocul înaintea valorificării

m

f

9

9

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

1

21

27

48

6.

Planul de valorificare

m

f

2

2

 

 

 

 

 

 

 

1

2

3

5

7.

Stocul după valorificare

m

f

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

19

24

43

8.

Situaţia faţă de atingerea efectivului “ţel” de reproducători

m

f

+7

+7

-1

-1

-2

-2

-4

-3

-3

-2

-4

-2

-4

-3

 

-11

-6

-17

 

 

 

 

 

 

 

 

Planul de gestionare al efectivului de lopătar în perioada 2017-2018

                                                                                                                Tabelul 4

 

Nr.

crt

Starea fondului

Sex

Clase de vârstă

Total

Juv

1

2

3

4

5

6

7

1.

Stocul “ţel” de reproducători

m

f

 

7

7

6

6

5

5

4

4

4

4

4

4

 

30

30

60

2.

Efective la 31 martie 2017

m

f

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

 

19

24

43

3.

Trecerea in clasa de varsta superioara

 

 

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

19

24

43

4.

Sporul natural / 2017

m

f

12

12

 

 

 

 

 

 

 

12

12

24

5.

Stocul înaintea valorificării

m

f

12

12

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

1

31

36

67

6.

Planul de valorificare

m

f

5

5

 

 

 

 

 

 

 

1

5

6

11

7.

Stocul după valorificare

m

f

7

7

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

26

30

56

8.

Situaţia faţă de atingerea efectivului “ţel” de reproducători

m

f

+7

+7

0

0

0

0

-1

-1

-3

-2

-3

-2

-4

-2

 

-4

0

-4

 

 

 

 

 

 

Planul de gestionare al efectivului de lopătar în perioada 2018-2019

 

                                                                                                                Tabelul 5

 

Nr.

crt

Starea fondului

Sex

Clase de vârstă

Total

Juv

1

2

3

4

5

6

7

1.

Stocul “ţel” de reproducători

m

f

 

7

7

6

6

5

5

4

4

4

4

4

4

 

30

30

60

2.

Efective la 31 martie 2018

m

f

7

7

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

 

26

30

56

3.

Trecerea in clasa de varsta superioara

 

 

7

7

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

26

30

56

4.

Sporul natural / 2018

m

f

15

15

 

 

 

 

 

 

 

15

15

30

5.

Stocul înaintea valorificării

m

f

15

15

7

7

7

7

6

6

4

4

1

2

1

2

 

2

41

45

86

6.

Planul de valorificare

m

f

8

8

 

1

1

1

1

 

 

 

 

2

10

12

22

7.

Stocul după valorificare

m

f

7

7

7

7

6

6

5

5

4

4

1

2

1

2

 

31

33

64

8.

Situaţia faţă de atingerea efectivului “ţel” de reproducători

m

f

+7

+7

0

0

0

0

0

0

0

0

-3

-2

-3

-2

 

+1

+3

+4

 

 

 

 

 

 

 

Tehnologia furajării

 Hrana administrată

Raţiile şi sortimentele de hrană  administrată sunt redate în tabelele 6 – 7.

Viţeii până la cca 3 luni sunt alăptaţi de ciute.

 

                                 Hrănirea viţeilor de 4 -12 luni

                                                                                               Tabelul 6

 

Sortiment

Perioada

Cantitate/zi/ex (kg)

Cantitate/an/ex. (kg)

Concentrat

15.09.-31.12.

0,5

60

Lucernă

01.11.-31.03.

0,5

75

Porumb boabe

01.11.-31.03.

0,3

45

Varză

01.11.-31.12.

0,5

30

Sare

Tot anul

 

1

 

Concentratul are următoarea compoziţie:

- spărtură de porumb                       43%

- tărâţe de grâu                                 14%

- fidea uscată de sfeclă de zahăr      10%

- soia boabe                                      15%

- seminţe de floarea soarelui            15%

- fosfat dicalcic                                1,5%

- premix pentru viţei                        1,5%            

 

 

 

 

 

 

 

            Hrănirea  exemplarelor adulte

                                                                                     Tabelul 7

 

Sortiment

Perioada

Cantitate/zi/ex (kg)

Cantitate/an/ex. (kg)

Porumb ştiulete

01.11.-28.02

0,5

60

Ovăz

01.11.-28.02

0,3

36

Fân de lucernă

01.11.-15.03

0,8

84

Sfeclă

01.09.-30.11.

0,5

45

Porumb verde siloz

01.12.-31.03

1,0

120

Sare

Tot anul

 

2

 

Depozitul pentru silozul de porumb verde se realizează la suprafaţa solului prin ridicarea a 2 pereţi din material lemnos pe structură de stâlpi din lemn; interiorul se căptuşeşte pentru fiecare serie de siloz  realizat  cu folie de material plastic pentru etanşarea  preparatului. În interior se depozitează, până la umplerea spaţiului, porumb verde cu ştiuleţi în lapte, tocate, care se tasează cu tractorul sau cilindrul câteva ore până când se apreciază că în interior s-a format o masă compactă de furaj din care aerul a fost înlăturat în cea mai mare parte. Între straturile de porumb tocat se presară sare mare, cca. 50 kg sare la 1 tonă de porumb la final se acoperă cu marginile foliei, se mai tasează puţin şi se conservă pentru iarnă. La utilizare se descoperă un capăt al foliei, nu mai mult decât este nevoie, capăt care se acoperă după utilizare. Un siloz de calitate, la sfârşitul iernii trebuie să aibă un miros plăcut şi să nu formeze nuclee de mucegai în interior. Dacă acestea există, înseamnă că tasarea nu s-a făcut suficient de bine. Orice nucleu de mucegai va fi imediat îndepărtat din furaj.

 

 Hrana naturală

Locatia in studiu reprezentand pădure ce alternează cu faneata naturala si cultivată care alternează, ofera conditii bune de hrana pe perioada de vegetatie.

Arbuştii din vegetaţia spontană  existenţi în număr mare pe această suprafaţă contribuie cu un supliment variat de fructe si lujeri pentru vanat.

Pe lângă fâneaţa naturală, va fi  amenajată o lucernişte împrejmuită care va fi utilizată astfel : prima producţie va fi cosită, a doua va fi lăsată pentru păscutul liber, iar a treia producţie, dacă se mai formează va fi din nou cosită pentru iarnă.

Cu toate acestea ea trebuie obligatoriu suplimentată cu hrana administrată în cantităţile si perioadele amintite mai sus.

 

Boli, profilaxie, norme sanitar – veterinare

Controlul stării de sănătate a lopătarilor se face practic zilnic, prin observaţiile directe asupra exemplarelor la punctele de hrănire, pe itinerar, etc. Trebuiesc remarcate:

- orice modificare comportamentală a indivizilor izolaţi şi grupurilor de indivizi;

- prezenţa pieselor cu aspect slăbit ( spinare ascuţită, piept ascuţit, coaste ieşite în relief, abdomen supt, etc);

  • prezenţa pieselor cu părul zbărlit, răvăşit, împâslit sau cu zone de păr lipsă;

La semnalarea oricărui asemenea indiciu, mai ales în condiţiile de densitate din crescătorie, trebuie apelat urgent la asistenţă de specialitate şi acţionat, după caz.

În spaţii împrejmuite,  se constată o incidenţă foarte mare a bolilor parazitare, provocate în special de paraziţi cu localizare în intestin şi plămân, care pot duce la pierderi importante în special în rândul stocului existent. Măsurile care trebuiesc luate sunt:

  • administrarea în hrană a antihelmiticelor, în cicluri de câte 3 zile;
  • dezinfectarea punctelor de hrănire  a zonelor limitrofe şi a punctelor cu concentrare mare de mistreţi.

Profilaxia sanitar – veterinară  cuprinde următoarele măsuri:

  • deparazitarea externă se face atât cu ocazia vaccinărilor cu insecticide aplicate direct cât şi la punctele de hrănire prin aplicarea în soluţie de “Neguvon” 2-5% pe arbuştii din zona punctelor de hrănire sau pe dispozitive confecţionate di snopuri de tătar, pe care s-a aplicat aceeaşi soluţie şi care sunt montate în punctele de acces frecventate la locurile de hrănire;
  • administrarea hranei pe platforme betonate sau în troace deoarece acestea pot fi dezinfectate periodic cu uşurinţă;
  • curăţarea săptămânală a resturilor de hrană şi fecalelor de la punctele de hrănire şi arderea lor în spaţii special amenajate;
  • punctele de hrănire trebuiesc înfiinţate în zone însorite, deoarece mulţi agenţi patogeni de pe sol sunt omorâţi de radiaţiile ultraviolete.

De asemenea, trebuie să se stabilească un contract de colaborare, etc. cu un centru de medicină veterinară din cadrul căruia unul din medici să asigure periodic sau, în funcţie de necesitate asistenţa necesară; este de preferat ca în cadrul crescătoriei să activeze acelaşi medic deoarece, în timp el se va specializa şi obişnui cu specificul asistenţei într-un asemenea obiectiv.

 

Igiena în complex

 Măsuri de igienă la pătrunderea în complex

Porţile de acces vor fi  prevăzute cu câte un filtru sanitar, destinat atât persoanelor care pătrund în incintă, cât şi autovehiculelor. Pentru autovehicule filtrul constă dintr-o cuva de  beton, cu dimensiuni de 6 x 4 m si o adâncime de 20-25 cm. care se alimentează periodic cu substanţe dezinfectante precum sodă caustică diluată, septorom, dezinfectant cationic, decontaminal, etc. Pentru accesul persoanelor este prevazut un sas ce va avea la intrare o tava de 0,5 x 1,5 m plina cu rumegus imbibat cu dezinfectant. Accesul in interior nu va fi permis decat dupa trecerea prin aceste filtre, sub  supravegherea personalului de deservire.

 

 Igiena punctelor de hrănire

Punctele de hrănire sunt locuri în care vânatul se concentrează în tot timpul anului şi constituie astfel cel mai favorabil loc de transmitere a unor afecţiuni de la exemplarele bolnave la cele sănătoase. Din acest considerent, atât instalaţiile cât şi solul din jur trebuiesc supuse anual unor activităţi de curăţire şi dezinfectare.

Astfel, se procedează la îndepărtarea şi colectarea resturilor vegetale neconsumate şi a materiilor fecale. Colectarea se face pe platforme speciale sau se supun distrugerii prin ardere.

 În ceea ce priveşte eventualele cadavre identificate în cadrul complexului, după analizarea lor de personal medical de specialitate, acestea vor fi preluate de către o firmă specializată şi îndepărtate din incinta crescătoriei.

Dezinfecţia locurilor contaminate, pe care au murit animale bolnave presupune dezinfecţia atât a punctului în care a fost găsit cadavrul, cât şi locul de jur - împrejur pe o lăţime de minim 1 – 2 m sub supravegherea personalului medical de specialitate. Substanţele utilizate în aceste situaţii vor fi cele recomandate de personalul de specialitate în funcţie de natura bolii animalului găsit mort.

 Deratizarea depozitelor de furaje

Rozătoarele mici pot constitui surse importante de menţinere şi extindere a unor boli infecţioase la vânat. De aceea, deratizarea periodică a depozitelor de furaje este o necesitate.

Durata de execuţie  a crescătoriei

Se preconizează ca execuţia sa fie realizată în intervalul 2014 – 2015.

 

Concluzii cu privire la impactul direct al punerii în operă a infrastructurii.

Analiza detaliata a fiecărei activităţi desfăşurate sub raportul intensităţii, duratei si influenţei asupra factorilor de mediu arată că înfiinţarea si funcţionarea Crescătoriei de Vânat “Lengyel” cu suprafaţa de 840.597 m.p. (84,1 ha), cu 1  compartiment  de lucru şi unul de carantină nu constituie un factor destabilizator in zonă. Impactul construirii împrejmuirii si desfăşurării activităţilor din interior asupra apei, aerului, vegetaţiei si faunei, solului si subsolului este nesemnificatv, motiv pentru carerecomandăm executarea lucrărilor de investiţii în locul, structura şi perioada menţionată în documentaţia tehnică.

 

 

 

Impactul potenţial asupra componentelor de mediu şi masuri preconizate pentru prevenire, reducere şi compensare a efectelor adverse

Apa

Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Suprafaţa de 84,1 ha a crescătoriei este situată în albia majoră a pâraielor Turia si Ica.

În interiorul suprafeţei  crescătoriei se găseşte  pârâul cu debit permanent, Jeges, care asigură necesarul crescătoriei. Acesta nu este afectat de activitatea din incinta acesteia nici pe durata executiei, si nici pe durata de exploatare a obiectivului.

Vânatul crescut în interiorul împrejmuirii are exigenţe minore faţă de sursele de apă, adaptările biologice făcând suficientă roua asimilată cu ocazia hrănirii de dimineaţă pentru asigurarea necesarului zilnic. Totusi, ocazional, cerbii se vor adăpa şi din apa pârâului, nefiind necesare alte construcţii şi amenajări pentru asigurarea acesteia. In plus, utilizarea de către vânat a resurselor naturale de apăeste un proces natural ce nu poate fi supus unei analize a impactului asupra mediului.

Alimentarea cu apă

În zona amplasamentului nu există alimentări cu apă. De asemenea nu exista utilizatori de apă curenţi sau prognozaţi. Nici o activitate din crescătorie nu generează ape uzate.

Cantitatea de materiale organice produsă, respectiv dejecţii animaliere este similara cu cea din orice ecosistem forestier nu este de natură ca, datorită precipitaţiilor, să polueze în vreun fel pârâul existent ori sursele de alimentare cu apă ale localităţilor învecinate.

In concluzie, considerăm că impactul asupra surselor de apă este neglijabil.

 

Aerul

Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonal, prin poziţia sa geografică, în clima temperată, iar regional întruneşte caracteristicile climatului continental moderat, subţinutul climei de dealuri şi munţi joşi, care înglobează înălţimi ale versanţilor intre 620 – 1250 m.

Pe fondul climatului zonal, sub influenţa reliefului local, se diferenţiază topoclimate caracteristice atât pe verticală cât şi pe orizontală în funcţie de orientarea versanţilor.

După Köppen, teritoriul se încadrează în regiunea climatică D.f.b.x, caracterizată prin ierni moderate, primăveri timpurii şi bogate în precipitaţii, veri calde mai puţin umede şi toamne lungi, uneori secetoase

Climatul staţional local, determinat de cel general este modificat în funcţie de altitudine, forme de relief, expoziţie, vegetaţie, etc.

Astfel, se distinge o variaţie mare de climate locale de versanţi însoriţi, semiînsoriţi, semiumbriţi şi umbriţi, climate de culmi şi platouri slab înclinate, funduri de văi, etc.

În subcapitolele următoare sunt prezentate datele climatice determinate şi localizate în raport cu amplasarea geografică a teritoriului, după “Atlasul climatologic al României”.

 

 Regimul termic

Temperatura medie anuală este de cca. 7,6 grade C.

Valorile medii ale temperaturii aerului în cursul anului (cu maxim de 18,0oC în luna iulie şi minima de –4,7oC în luna ianuarie) şi amplitudinea anuală a temperaturii (22,7oC) imprimă teritoriului luat în studiu caracterul unui climat continental.

Temperatura medie a anotimpului rece este de –3,1oC, a celui cald de 17,3oC şi a perioadei de vegetaţie de 14,5oC.

Data trecerii temperaturii medii zilnice prin 0oC care marchează momentul instalării fenomenelor de îngheţ (toamna) şi de începere a dispariţiei lui (primăvara) se realizează la începutul lunii octombrie şi la sfârşitul lunii aprilie.

Numărul mediu al zilelor fara îngheţ este de 158 în raport cu altitudinea şi orientarea versanţilor.

 

 

 

 

 

Regimul eolian

Direcţia dominantă a circulaţiei generale a aerului este cea nord - vestică şi vestică; Viteza medie este de 2 – 3 m/s. În ansamblul lor, vânturile din regiune nu stânjenesc dezvoltarea vegetaţiei forestiere.

 

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Valoarea indicelui de ariditate de Martonne pe anotimpuri este:

- iarna :                         42,1;

- primavara:                  30,4;

- vara:                            38,4;

- toamna:                       24,6;

- perioada de vegetaţie: 34,3.

Surse si poluanti generati

Etapa de execuţie

Temporar, pe durata execuţiei împrejmuirilor vor fi emise in atmosferă gaze de eşapament de către utilajele cu care se vor transporta materialele la locul execuţiei împrejmuirii şi de către utilajul de bătut stîlpi.

Distanţa dintre stâlpi va fi de 5 m. La o lungime totală a împrejmuirii de 6800 ml, necesarul de stâlpi este de 1360 stâlpi. Execuţia curentă a unei împrejmuiri de acest gen presupune montarea zilnică a cca 100 stâlpi cu ajutorul utilajului de bătut. In condiţii de muncă normale, putem presupune că deplasarea şi montarea stâlpilor din lemn se poate finaliza în 15 zile, timp în care vor fi emise in aer gaze de eşapament de la utilajele folosite.

Etapa de exploatare

Activitatea desfăşurată nu conduce la eliberarea unor noxe care să contribuie la afectarea calităţii aerului în spaţiul complexului şi limitrof acestuia.

Etapa de dezafectarepresupune demontarea împrejmuirii si transportatea materialelor uilizate. Teoteric, ea se realizează în acelaşi interval orat de timp in care se realizează şi montarea. Durata de exploatare prognozată datorită calităţii materialelor utilizate la împrejmuire este de minim 25 de ani. Probabil ca tehnica utilizată în acea perioadă, dacă se va hotărî dezafectarea crescătoriei va fi mai curată, iar impactul probabil va fi mai mic.

In concluzie, considerăm că impactul asupra aerului este nesemnificativ.

Solul

Surse si poluanti generate

Etapa de executie

In perioada de constructie, actiunile produse asupra solului sunt temporare, manifestandu-se in principal prin ocuparea pe o perioada limitata a unor suprafete de teren pentru depozitarea necesarului zilnic de materiale necesara realizarii imprejmuirii. De asemenea, se va realize o tasare temporara si superficiala a solului la contactul cu rotile utilajelor folosite (tractor).

Accidental si cu probabilitate foarte redusa datorita faptului ca alimentarea cu carburanti  utilajelor se va face la unitati specializate, vor putea avea loc deversari accidentale de produse petroliere.

Pe durata executiei nu se realiyeaza excavatii, nu se mobilizeaza sin u se deplaseaza volume de sol, nu se produc pulberi, etc.

Etapa de exploatare

Impactul produs asupra solului de activităţile din crescătorie este limitat aşa cum s-a mai arătat, iar măsurile de diminuare a acestuia vor aplicate constant astfel ca  efectele să devină in final nesemnificative.

Surplusul de dejecţii care se va concentra cu precădere in jurul hrănitorilor va fi transportat la groapa de compost  cu atelaje pentru ca impactul mijloacelor de transport sa fie cat mai redus. Aceeaşi cale o vor lua si resturile de materie organica ramase in urma hrănirii.

Eroziunea solului este nesemnificativă, pantele terenului fiind mici, iar precipitaţiile reduse. Tasarea terenului in jurul hrănitorilor va fi redusa  prin rotirea administrării hranei la punctele de hrănire.

În arealul proiectului nu vor fi utilizate ingrasaminte chimice si produse fitosanitare.

 Estimam ca impactul general asupra solului, ca urmare a activităţilor propuse, va fi redusa si se va rezuma la o creşterea nesemnificativa a cantităţii de substanţe organice biodegradabile si o uşoară deranjare a orizonturilor de sol, localizata in special in jurul hrănitorilor.

 In concluzie, considerăm că impactul asupra solului este nesemnificativ.

                                                       

 Geologia şi subsolul

 În zonă nu exista resurse naturale subterane şi, in consecinţă, nici exploatări ale acestora.

 Prin natura lucrărilor si destinaţia obiectivului nu se vor înregistra efecte negative asupra subsolului nici in etapa de executie si nici in cea de exploatare. De asemenea nu exista pericolul poluării transfrontaliere.                  

In concluzie, considerăm că impactul asupra aerului este inexistent..

 

Biodiversitatea

    Lucrările efectuate conform tehnologiei de execuţie, fac prin plasa de sârmă instalată, demarcarea între fondul de vânătoare „în liber” şi crescătoria de vânat. Vânatul „din liber” nu este afectat în nici un fel de prezenţa împrejmuirii deoarece aceasta, prin poziţia sa nu este de natură să  împiedice traseele obişnuite de deplasare dintr-o parte în alta a fondului de vânătoare. Vânatul din interiorul complexului va dispune de toate condiţiile de hrană, linişte şi adăpost necesare unei dezvoltări normale, condiţii care vor depăşi ca şi calitate pe cele din liber.

În interiorul crescătoriei va fi crescută o specie alohtonă, cerbul lopătar (Dama dama L.). Prezenţa lui contribuie la îmbogăţirea per ansamblu a biodiversităţii în raza judeţului Covasna. Parametri tehnici ai împrejmuirilor efectuate împiedică evadarea acestora în mediul înconjurător, acesta nefiind afectat de prezenţa cerbului lopătar.

Prezenţa crescătoriei şi gestionarea vânatului în interior nu afectează negativ populaţia, şi factorii de mediu din zonă. Dimpotrivă, existenţa unei crescătorii de vânat  conduce la dezvoltarea locală şi zonală prin promovarea unor alternative noi în cadrul activităţii de turism.

Amplasamentul investitiei se găseste la cca 1 km de situl Natura 2000 ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos.

Datele referitoare la sit, în paralel cu cele prezentate şi în formularul standard sunt următoarele:

Vegetaţia lemnoasă este formată din pădure. Tipurile predominante sunt „Faget cu Carex pilosa” – 30,1%, „Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull” – 23,6% şi „Gorunet cu floră de mull” – 22,2%.

Clasele de habitate sunt: „pajişti naturale” şi „ păduri de foioase”.

Caracterizarea vegetatiei forestiere din cadrul complexului este redată în tabelul 8:

 

                                                                                                               Tabelul 8

 

Nr.

crt.

Nr. cadastral

Supr.

totală

(ha)

Supraf

inclusă

(ha)

Categoria de folosinţa

0

1

2

3

4

1.

23.426

11.300

11.300

Paşune

2.

24.435

265.950

265.950

Padure

3.

24.472

29.962

29.962

Faneaţă

4.

24.577

522.085

522.085

Pădure

5.

24.578

11.300

11.300

Fâneaţă

Total

840.597

840.597

 

 

 

Impactul proiectului asupra habitatului este unul pozitiv. Împrejmuirea asigură o pază şi protecţie mai buna a vegetatiei existente atât împotriva tăierilor ilegale de arbori cât şi păşunatului abuziv în fondul forestier.

Proiectul nu se suprapune peste zone de conservare ale ariei protejate.

În tabelul 9 sunt redate speciile pentru care aria de interes comunitar ROSCI0037 a fost desemnată şi măsura în care ele sunt afectate de investiţie.

                                                                                                          Tabelul 9

 

Cod/ Specie

Sit pop.

Conservare

Izolare

Global

Impact

MAMIFERE

1354 Ursus arctos

C

B

A

B

0

1361 Lynx lynx

C

B

C

B

0

1323 Myotis bechsteini

C

A

C

A

0

1324 Myotis myotis

C

A

C

A

0

1307 Myotis blythii

D

 

 

 

0

1308 Barbastella barbastellus

C

A

C

A

0

1352 Canis lupus

C

A

C

B

0

AMFIBIENI

2001 Triturus montandoni

C

B

C

B

0

1166 Triturus cristatus

C

B

C

B

0

1193 Bombina variegata

C

B

C

B

0

SPECII DE NEVERTEBRATE

4054 Pholidoptera transsylvanica

C

A

A

A

0

SPECII DE PLANTE

1758 Ligularia sibirica

C

B

C

B

0

 

Zona de implementare a investiţiei se află în vecinătatea ariei protejate menţionate, la o distanţă de cca 1 km faţă de aceasta.

Realizarea împrejmuirii va împiedica mamiferele de talie mare existente la exterior să pătrundă în interiorul crescătoriei. Aceasta este de fapt şi una dintre cerinţele legale de înfiinţare a crescătoriilor de vânat şi complexurilor de vânătoare şi anume ca în interiorul împrejmuirii sa existe strict speciile pentru care ea a fost înfiinţată.

Deşii specii protejate şi enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, speciile existente sunt commune pentru zona de studio. Suprafaţa unde va fi realizată crescătoria nu reprezintă culoar de trecere, ori zonă preferată ca utilizare a spaţiului de către speciile menţionate. De aceea, putem uşor aprecia că prezenţa împrejmuirii în zonă nu reprezintă un factor limitative ori perturbator pentru speciile de interes din cadrul ariei protejate situate la 1 km de zona de realizare a crescătoriei.

 

Ca măsură suplimentară, pentru a fi cunoscute de personalul angajat pentru  perioada de constructie dar si de catre cei ce care vor asigura mentenanţa în perioada de exploatare, propunem prezentarea într-un panou a fotografiilor cu speciile ce trebuiesc protejate şi instructaje periodice de profil ce vor aminti masurile O.U.G. 57/2007, art. 33 prin care se interzic:

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor, oualor sau puilor din natura;

- perturbarea intentionata, în special în perioada de reproducere, de crestere si migratie;

- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea si capturarea;

- comercializarea, detinerea si/sau transportul în scopul comercializarii în stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate.

 

Implementarea proiectului propus impune o serie de măsuri de protecţie a mediului încă din faza de proiectare şi care vor consta în:

- proiectarea împrejmuirilor şi a instalaţiilor vânătoreşti sa va realiza astfel încât impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara, asupra ecosistemelor sitului, sa fie minim;

- traficul de şantier si funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele existente, fără a se crea alte căi de acces şi la un program de lucru care să nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zonă;

- planificarea adecvata a lucrarilor de constructii se va realize astfel încât să se evite perturbarea speciilor sau distrugerea adăposturilor la speciile existente. Organizarea lucrărilor de execuţie se va face în lunile calendaristice în care acestea nu se află în perioada de reproducere. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie;

Dupa implementarea proiectului, în faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam:

- nu se vor îndepărta specii de floră sau faună din interiorul sau afara perimetrului construit, chiar dacă se află in afara siturilor de importanta comunitara.

 

În concluzie, apreciem că impactul potenţial al investiţiei asupra speciilor şi habitatelor din ariei naturale protejate sit Natura 2000 ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos este nesemnificativ, totodată respectându-se măsurile ce vizează protecţia şi conservarea obiectivelor ariilor naturale protejate.

 

Peisajul

Din punct de vedere peisagistic, zona de interes nu prezintă elemente aparte de peisaj care ar putea fi afectate prin înfiinţarea crescătoriei.

In concluzie, considerăm că impactul asupra peisajului este nesemnificativ.

 

Mediul social şi economic

Prezenţa crescătoriei de vânat conduce la efecte pozitive în plan economic şi social pentru zona unde este amplasat, după cum urmează:

              - se introduce în circuitul productiv (în industria alimentară) un plus cantitativ de carne de cerb lopătar rezultată din abatorizare sau comercializarea exemplarelor vii în vederea abatorizării;

             - se creează  locuri de muncă noi;

            - se crează premisele dezvoltării activităţii de agroturism.

In concluzie, considerăm că impactul asupra mediului social si economic este pozitiv.

 

Descrierea efectelor

Efecte datorate existenţei proiectului

Implementarea proiectului generează o serie de efecte directe, pe termen scurt, permanente si temporare.

Efectele directe sunt, amplasarea unei imprejmuiri care va face demarcarea între terenul liber, unde vânatul trăieste neîngrădit si crescatoria de vânat unde va fi cantonat un efectiv relativ mic, dar stabil de cerb lopătar. Existenţa împrejmuirii va obliga vânatul din terenul liber să ocolească perimetrul investiţiei, fără a bloca posibilitatea de deplasare a acestuia. Pe termen scurt, acesta este un impediment minor, iar pe termen lung vânatul din liber va percepe acest impediment ca un element natural normal şi il va ignora.

Considerăm ca nu există efecte indirecte notabile.

Efectele pe termen scurt sunt cele rezultate din etapa de execuţie: poluare temoprară a aerului cu gaze de eşapament de la utilaje.

Terenul se află în extravilan, el nu este adiacent locuinţelor umane, astfel ca nu există riscul de a deranja populatia cu ocazia lucrărilor.

Zgomotul produs de utilaje este perceput ca destul de comun de catre vânatul din zonă, tractoarele fiind un mijloc de delasare comun în fondul forestier. Efectul vizual si auditiv este deci minor si neglijabil.

Efecte pozitive directe:

- sporirea per total a efectivelor de cerb lopătar la nivelul judeţului Covasna;

- acoperirea parţială a solicitărilor pieţei în ceea ce priveşte carnea de vânat;

- avantaje de ordin social concretizate prin înfiinţarea unor noi locuri de muncă într-o zonă cu posibilităţi limitate din acest punct de vedere.

- crearea de premise pentru dezvoltarea turismului rural şi creşterea posibilităţilor de practicare a vanatorii fotografice.

Efecte pozitive indirecte: efectul indirect generat de realizarea acestei crescătorii este dat de sporirea posibilităţilor ca proprietarii de complexuri de vânătoare sa achiziţioneze material biologic din apropiere pentru creşterea ofertei in complexurile de vânătoare. Această creştere a ofertei reduce indirect presiunea prin vânătoare asupra vanatului din liber.

 

Efecte datoarte utilizarii resurselor naturale

Resusele naturale utilizate sunt:

  • pe durata realizării investiţiei: lemnul necesar confecţionării stâlpilor

Stâlpii din lemn vor fi achiziţionaţi de la firme specializate care îi livrează conform prevederilor legale în stare finită, la dimensiunea necesară, ascuţiti şi arşi la vârf, gata de a fi montaţi în sol. Prin urmare, nu există efecte directe ori indirecte asupra resurselor naturale legate de materialul lemons utilizat.

  • pe durata exploatării: masa verde a pajiştilor existente si  seminţele forestiere rezultate din fructificaţia arborilor şi care sunt utilizate ca hrană de către vânat.

Aceste resurse sunt utilizate în  mod curent de către vânat în cadrul ecosistemului forestier.Densitatea redusă a vânatului din cadrul crescătoriei (în sistem extensiv) de cerb lopătar face ca această utilizare să fie apropiată ca amploare de ecosistemul forestier iar efectul este prectic nesemnificativ comparativ cu cel din teren liber.

Raportat la intreaga perioada de derulare a proiectului, impactul asupra mediului se înregistrează doar în terioada de realizare a imprejmuirii. El  este direct, pe termen scurt, limitat la durata executiei, nu este rezidual si nu este cumulativ.

 

Emisiile de poluanţi, de zgomot, alte surse de discomfort si eliminarea deseurilor si descrierea metodelor de prognoza utilizate in evaluarea efectelor asupra mediului.

Cum s-a mai arătat, emisiile de poluanţi se rezumă strict la gazele de eşapament emise de utilajul de bătut stâlpi şi tractorul care transportă zilnic materialele la locul montării gardului. Acestea sunt neglijabile şi oarecum în concordanţă cu deplasarea curentă a tractoarelor pe drumurile agricole ori forestiere.

Deşeuri

Deşeurile care provin din activitatea de creştere a vânatului in cadrul complexului sunt reprezentate de deşeuri vegetale (dejecţii animaliere), ambalaje de hârtie,carton si material plastic.

Cantităţile de deşeuri estimate a se genera intr-un an sunt prezentate in tabelul 10.

 

               Cantităţi anuale estimative de deşeuri

                                                                                                    Tabelul 10

 

Nr.

Crt.

Denumirea deşeurilor

Codul deşeurilor

Starea fizica

Cantitate estimata

(t/an)

1.

Ţesut vegetal

020103

solid

0,2

2.

Dejecţii animaliere

020106

solid

0,3

3.

Ambalaje de hârtie şi carton

150101

solid

0,030

4.

Ambalaje din material plastic

150102

solid

0,020

 

Deşeurile vegetale rezultate in urma hrănirii vânatului (resturi de coceni, fan, sfecla) sunt  strânse din jurul punctelor de hrănire si  depozitate in gropile de compost constituind in viitor îngrăşământ organic.

Deşeurile de origine animalierădin jurul punctelor de hrănire sunt de asemenea strânse si depozitate pe platformele de compost, fiind folosite ulterior ca îngrăşământ pe ogoarele de hrana.

Deşeurile de alta natura (hârtie, carton, plastic) sunt colectate periodic, sortate si predate centrelor de colectare.

Sunt neglijabile deşeurile rezultate in urma activităţilor de transport si gospodărire a terenului de hrană.

 

Analiza mărimii impactului

     

Estimarea indicilor de calitate ai mediului înconjurător se face după scara de bonitate a acestora, prezentată în tabelul următor:

 

 

Nota de bonitate

Valoarea Ic

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

1

2

3

10

Ic = 0

  • Mediu neafectat

9

Ic = 0,0 - 0,25

  • Mediu afectat în limite admise
  • Nivel 1
  • Influenţe pozitive mari

8

Ic = 0,25 - 0,50

  • Mediu afectat în limite admise
  • Nivel 2
  • Influenţe pozitive medii

7

Ic = 0,50 - 1,0

  • Mediu afectat în limite admise
  • Nivel 3
  • Influenţe pozitive mici

6

Ic = -1,0

  • Mediu afectat peste limitele admise
  • Nivel 1
  • Efectele sunt negative

5

Ic = -1,0 à-0,5

  • Mediu afectat peste limitele admise
  • Nivel 2
  • Efectele sunt negative

4

Ic = -0,5 à-0,25

  • Mediu afectat peste limitele admise
  • Nivel 3
  • Efectele sunt negative

3

Ic = -0,25 à-0,025

  • Mediul este degradat
  • Nivel 1
  • Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere

2

Ic = -0,025à-0,0025

  • Mediul este degradat
  • Nivel 2
  • Efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1

Ic = sub -0,0025

  • Mediul este degradat
  • Nivel 3
  • Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

 

  • Indicele de calitate pentru APĂ (Ic APĂ)

In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, sursele de apă nu sunt utilizate şi deci nu există nici poluanţi

 

  • Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)

            In prezent, referindu-ne la perimetrul vizat de proiect, factorul de mediu aer nu este afectat.

 

  • Indicele de calitate pentru SOL, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ (Ic S,V,F)

Activităţile desfăşurate la faza de execuţie a obiectivului de investiţii vor afecta factorii de mediu sol, subsol, vegetaţie şi faună, însă la finalizarea lucrărilor  terenul va fi adus la starea iniţială sau dimpotrivă se vor asuma măsuri de reconstrucţie ecologică.

În aceste condiţii, estimăm că realizarea şi funcţionarea obiectivului vor influenţaîn mod limitat doar factorul de mediu SOL în limitele admise, nivel 1, ceea ce înseamnă Ic S,V,F = 0-0,25.

 

  • Indicele de calitate AŞEZĂRI UMANE, (IC AŞ. UM.)

 

            Realizarea investiţiei va creşte oferta locală de locuri de muncă.

            În consecinţă, valoarea indicelui de calitate Ic AŞ. UM. se apreciază ca fiind egală cu 0, întrucât realizarea obiectivului va avea efecte pozitive asupra factorului de mediu AŞEZĂRI UMANE.

 

 

 

 

 

  • Interpretarea rezultatelor pe factori de mediu

 

            Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de calitate calculat pentru fiecare factor de mediu se face utilizând Scara de bonitate a indicelui de calitate, atribuind notele de bonitate corespunzătoare valorii fiecărui indice de calitate calculat.

 

 

 

FACTOR DE MEDIU

Ic

Nb

APĂ

0

10

AER

0

10

SOL, VEGETAŢIE, FAUNĂ

0 – 0,25

7

AŞEZĂRI UMANE

0

10

 

Din analiza notelor de bonitate rezultă următoarele concluzii:

  • Factorii de mediu SOL, VEGETAŢIE şi FAUNĂ vor fi afectaţi în limite admise, nivel 3.
  • Factorul de mediu apă nu va fi afectat;
  • Factorul de mediu aer nu va fi afectat;
  • Factorul de mediu AŞEZĂRI UMANE va fi influenţat pozitiv de funcţionarea obiectivului.

 

  • Calculul indicelui de poluare globală

 

            Pentru simularea efectului sinergic al poluanţilor, utilizând Metoda ilustrativă V. Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiţi factorilor de mediu se construieşte o diagramă. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într-un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate.

 

            Metoda de evaluare a impactului global, are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluarea globală I.P.G. Acest indice rezultă din raportul dintre starea ideală Si şi starea reală Sr a mediului.

            Metoda grafică, propusă de V. Rojanski, constă în determinarea indicelui de poluare globală prin raportul dinte suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintă starea reală, adică:

            I.P.G. = Si / Sr

                unde:

            Si = suprafaţa stării ideale a mediului;

            Sr = suprafaţa stării reale a mediului;

            Pentru I.P.G. = 1 - nu există poluare;

            Pentru I.P.G. >1 - există modificări de calitate a mediului

 

 

            Pe baza valorii I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului:

 

 

Valoarea I.P.G.

I.P.G. = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1

  • Mediul este natural, neafectat de activitatea umană

I.P.G. = 1 – 2

  • Mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile

I.P.G. = 2 – 3

  • Mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţă

I.P.G. = 3 – 4

  • Mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţă

I.P.G. = 4 – 6

  • Mediul este afectat de activitatea umană devenind periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6

  • Mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă

 

 

            Pentru obiectivul studiat, relaţia grafică între notele de bonitate calculate pentru factorii de mediu este o figură geometrică neregulată, a cărei suprafaţă este Sr = 171.

            Rezultă că I.P.G. pe care îl va determina investiţia: complex de vânătoare Ramna

            I.P.G. = Si / Sr = 200 / 160

            I.P.G. = 1,25

            Indicele de poluare globală I.P.G. are valoarea 1,25 ceea ce arată că funcţionarea crescătoriei de vânat va afecta mediul în limite admisibile.

 

 

                                        

                          DIAGRAMA ROJANSKI

 

MONITORIZAREA

Tehnologia aplicată este curată, ea nu presupune emisii de poluanţi în mediul înconjurător.

 Monitorizarea generală va cuprinde:

1) Monitorizarea care se va face zilnic asupra efectivului de vânat din interiorul complexului, a stării împrejmuirii şi instalaţiilor interioare, etc.

2) Monitorizarea biodiversităţii şi a speciilor cheie din cadrul ariilor protejate amintite.

Monitorizarea biodiversitatii se va realiza în scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei  asupra:

• Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor;

• Schimbarii în intensitate a folosirii ariei de catre speciile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei;

• Gradului de deranjare a speciilor;

• Schimbarilor în componenţă a speciilor cheie;

• Compararii datelor din aceleasi puncte.

Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice.

 

Subiectul observatiilor:

- componenta habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice;

- componenta speciilor pe parcursul sezoanelor unui an;

- populatiile speciilor cheie (conform conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE pentru ROSCI 0037 Ciomad-Balvanyos) si densităţile acestora;

- intensitatea folosirii habitatului din cadrul complexului de vânătoare de catre speciile

de pasari vulnerabile, rapitoare, specii migratoare, specii care ierneaza, mamifere şi amfibieni;

-Densităţi de populaţii ce folosesc spaţiul complexului de vânătoare pentru odihna sau hranire.

Frecventa observatiilor: pe toata perioada anului,

 

Parametrii ce vor fi monitorizati:

- numarul speciilor;

- numarul de exemplare din aceeasi specie;

- directia de deplasare;

 

Monitorizarea va începe în faza de constructie si va continua în perioada de functionare.

În urma analizei rezultatelor monitorizarii, dacă este cazul, se vor propune masuri suplimentare pentru protectia factorilor de mediu, care vor fi prezentate autoritatii competente pentru protectia mediului.

Monitorizarea mediului, atât în faza de constructie cât si în cea de functionare a complexului de vânătoare  va avea ca scop aplicarea de masuri suplimentare care sa conducă la un impact minim asupra mediului înconjurator.

 

SITUAŢII DE RISC

Riscuri naturale

Cutremure: Zona este stabila din punct de vedere a cutremurelor;

Alunecari de teren: Zona este stabila din punct de vedere a alunecarilor de teren.

Ploi torentiale si inundatii: Ploile torentiale in sine nu reprezinta un risc direct pentru siguranta, respectiv functionarea crescătoriei

Fenomene electrice atmosferice: nu este cazul

Riscuri antropice

Nu este cazul

Accidente potentiale (analiza de risc)

In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii crescătoriei de vânat.

Analiza riscului aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului, inclusiv transfrontieră

Nu este cazul.

Planuri pentru situatii de risc

Nu este cazul.

Masuri de prevenire a accidentelor

Beneficiarul este obligat sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile.

Avertizarile sunt generale si sunt montate doar la intrarea in crescătoria de vânat, fara impunerea unor restrictii de utilizare a terenului.

Descrierea dificultatilor

Nu au existat dificultă?i la realizarea evaluării impactului asupra mediului.

 

Concluzii şi recomandări

  În concluzie la materialul prezentat, apreciem că impactul asupra mediului, în zona studiată, este per ansamblu pozitiv şi recomandăm executarea lucrărilor de investiţii în locul, structura şi perioada menţionată în documentaţia tehnică.

  Analiza detaliata a fiecărei activităţi desfăşurate in interiorul crescătoriei  sub raportul intensităţii, duratei si influenţei asupra factorilor de mediu demostrează că înfiinţarea si funcţionarea crescătoriei de vânat ”Lengyel”  cu suprafaţa de 840.597 m.p. (84,1 ha), cu 1  compartiment  de lucru şi unul de carantină nu constituie un factor destabilizator in zonă.  Impactul construirii împrejmuiri işi desfăşurării activităţilor din interior asupra apei, aerului, vegetaţiei si faunei, solului si subsolului este nesemnificativ.                                                                         

                                                                                      Intocmit,

                                                                         Unici Gheorghe Remus